Cu toporul în companiile de stat: Bolojan anunță epurarea economică

Ilie Bolojan trage linie și anunță măsuri drastice: companiile de stat care nu pot fi salvate vor fi închise. Reforma e coordonată de vicepremierul Oana Gheorghiu, iar guvernul promite că nu va mai turna bani publici în găuri negre.

Banii aruncați cu lopata

În 2024, 27 de companii de stat au produs pierderi de 1,2 miliarde de lei. Alte 83 au datorii restante de 6,5 miliarde, dintre care 30% către bugetul statului. Adăugăm și cele peste 8 miliarde de lei primite ca subvenții – și rezultă o gaură bugetară pe care nimeni nu o mai poate ignora.

Premierul Ilie Bolojan a fost categoric: „Fiecare leu dus în companiile de stat pierdute e un leu pe care nu-l investim în educație sau sănătate.” Un mesaj clar, care pare să anunțe sfârșitul epocii companiilor-cadavru menținute în viață de politicieni.

Gheorghiu la cârmă, cu lista în mână

Vicepremierul Oana Gheorghiu, cunoscută pentru implicarea ei în reforme sociale și în construcția spitalului de oncologie pediatrică, primește acum o misiune cu totul diferită: igienizarea economică a sectorului de stat. Ea va coordona, alături de ministerele tutelare, grupul de lucru care va decide cine moare și cine supraviețuiește.

Guvernul va aproba chiar săptămâna aceasta o listă de companii ce vor intra în lichidare. Cele care nu și-au făcut temele – adică nu au prezentat niciun plan de redresare pentru 2024 – vor fi primele trecute pe listă.

Reforma începe cu hârtiile

Planurile de optimizare trebuie trimise de fiecare minister în parte. Cei care nu livrează, dispar de pe radar. „Nu vom intra în anul viitor fără aceste planuri”, a spus Bolojan, subliniind că epoca toleranței s-a încheiat. Reformele vizează nu doar colosurile ineficiente, ci și firmele mici care de ani buni n-au mai desfășurat nicio activitate reală.

E greu? Da. Dar de ce n-ați făcut-o până acum?

Întrebarea care plutește în aer e de ce s-a ajuns aici. Cum de s-au tolerat ani întregi companii cu sute de angajați, zero activitate și datorii uriașe la buget? De ce a fost nevoie de un Bolojan și de o Oana Gheorghiu ca să spună în sfârșit ce era evident pentru toată lumea?

Răspunsul e simplu: pentru că statul român și-a hrănit rețelele clientelare din aceste companii-fantomă. Reforma anunțată acum e nu doar economică, ci și politică. Pentru prima dată în ultimii ani, cineva are curajul să închidă robinetul.

Decizia lui Ilie Bolojan de a „epura economic” companiile de stat nefuncționale va provoca, inevitabil, o serie de confruntări serioase și poate chiar paralizii instituționale.

Iată principalele „războaie” care se conturează:

1. Războiul cu baronii de partid

Multe dintre companiile vizate sunt populate cu rude, cumnați, veri și membri de partid ai celor aflați la butoanele puterii locale și naționale. Bolojan atentează direct la aparatul de clientelism politic care ține în viață aceste companii. Se va lăsa cu încleștări de culise, presiuni, poate chiar revolte în teritoriu.

2. Sindicatele vor scoate lumea în stradă

Sindicatele din sectorul de stat sunt uneori mai influente decât miniștrii. Închiderea companiilor înseamnă disponibilizări. Se vor organiza proteste, greve și vor apărea discursuri alarmiste despre „privatizare sălbatică” sau „lovitură dată muncitorului român”. Și opoziția politică va specula momentul.

3. Războiul între ministere

Fiecare minister care are sub tutelă companii ineficiente va încerca să se spele pe mâini, să tragă de timp sau să-și apere „găinile cu ouă de aur”. Rezistența birocratică va fi masivă. Grupul condus de Oana Gheorghiu va fi nevoit să lupte cu un stat care nu vrea să se reformeze.

4. Presiuni din sistemul de justiție și Curtea de Conturi

Orice desființare sau restructurare e vulnerabilă la contestații, plângeri și audituri suspect de amănunțite. Se vor cere explicații pentru orice închidere de firmă, iar avocații celor vizați vor exploata fiecare scăpare procedurală.

5. Războiul mediatic: de la „criminali economici” la „eroul poporului”

Presiunea presei – mai ales cea conectată la cercuri de influență locale – va crea narațiuni dramatice. Bolojan va fi portretizat fie ca demolatorul economiei naționale, fie ca justițiarul neînțeles. Oana Gheorghiu va deveni țintă directă pentru caricaturile media ale celor care pierd controlul.

Pe scurt, această reformă anunță o toamnă și o iarnă politică foarte încinse.

Iar dacă Bolojan reușește să țină piept acestor confruntări, va fi prima veritabilă reformă a companiilor de stat după 1990.

Dacă nu… va rămâne doar încă un dosar proptit, la mare înghesuială, în dulapul eșecurilor naționale.