Cum ar putea moldovenii și ucrainenii să salveze economia românească

Angajatorii de la noi ar trebui să se uite cu mai multă atenție către comunitățile de români din Republica Moldova sau Ucraina, dar și către diasporă care ar putea să suplinească deficitul de circa un milion de persoane de pe piața muncii, susține Florin Jianu, preşedintele Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

După cum se știe, firmele românești apelează de ani bun la forța de lucru străină adusă din Asia și Africa, în special, cu costuri care pot ajunge și la 1.500 de euro cu toate taxele incluse. Pentru atragerea diasporei s-a făcut prea puțin, însă, în condițiile în care programele lansate au avut la dispoziție fonduri insuficiente, în general.

Sectoarele în care se resimte cel mai lipsa forței de muncă sunt turismul, serviciile și contrucțiile, spune Florin Jianu. Poate n-ar strica să ne uităm la Polonia, care se confruntă cu același fenomen și a apelat la mână de lucru din Ucraina – aproximativ un milion de angajați.

“Eu m-aș fi îndreptat spre țările din jur, Republica Moldova si Ucraina care au comunități de români, chiar și Serbia. Aici sunt mai multe avantaje – integrarea culturală, tot ceea ce presupune etica la locul de muncă, atunci când te uiți spre culturi îndepărtate și complet diferite de ale noastre pot să apară probleme”, a declarat pentru Puterea.ro Florin Jianu, preşedintele Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Problemele economiei românești

În cartea albă a IMM-urilor, în 2019, lipsa forței de muncă a fost principala problemă, în 2020 a lipsit cu totul, iar în 2021 a fost pe locul doi după pandemie, a mai precizat reprezentanul CNIPMMR.

Acest lucru se vede poate cel mai bine în construcții.

„În fiecare situație de extindere de personal, principala noastră dorință este să susținem forța de muncă autohtonă și ne orientăm în primă fază la nivel local. Din păcate însă, disponibilitatea actuală este mult sub necesar astfel că suntem nevoiți să apelăm la forță de muncă externă. Construcțiile au avut în ultimii ani o dinamică intensă a angajărilor astfel că recrutarea din zona non-UE nu este un obiectiv, ci o necesitate pentru a ne putea duce proiectele la bun sfârșit”, a declarat pentru Puterea.ro Cătălin Vișan, director executiv Concelex.

Pe unde se mai caută străni

Unul din domeniile în care lipsa forței de muncă se simte cel mai mult și care a crescut și în pandemie este cel al construcțiilor. Numărul salariaților depășește 400.000 de oameni, iar anul trecut în timp ce alte industrii au recurs la concedieri, construțiile au făcut angajări (circa 20.000 de persoane), potrivit datelor INS.

Concelex, de exemplu, are în prezent aproximativ 120 de muncitori străini aduși din Vietnam, Uganda și Republica Moldova (se adeverește, astfel, ceea ce spune Florin Jianu). Recent, a început o campanie de recrutare și testare pentru a se asigura de nivelul de experiență al celor aduși. Din Tadjikistan, urmează să vină în maximum trei luni încă 70-80 de muncitori.

“În cele mai multe dintre cazuri, încercăm să aducem ca personal străin muncitori care au o anumită experiență, dar și capacitate ridicată de muncă. Vârsta medie a muncitorilor străini care lucrează în cadrul companiei este între 35-40 de ani. Toți cei din echipă sunt muncitori calificați, acoperind meserii specifice domeniului principal de activitate al companiei, meserii care se găsesc tot mai greu la nivel local – dulgheri, fierari, zidari, zugravi”, a precizat Cătălin Vișan.

În medie, recrutarea unui muncitor din afara spațiului comunitar costă între 1.000-1.500 de euro, în care intră taxele consulare, comisionul agenției de recrutare, avizele necesare obținerii permisului de muncă.