Guvernul, sub presiune: Deficitul bugetar scapă de sub control, iar taxele ar putea crește din nou

Economiștii trag un semnal de alarmă: România riscă să rateze țintele de deficit pentru 2025 și 2026, iar soluția guvernanților ar putea fi noi majorări de taxe.

O combinație toxică între promisiuni electorale și lipsa de reforme

România se află, din nou, pe un teren minat din punct de vedere economic, iar economiștii consultați de Antena 3 CNN nu ezită să avertizeze că drumul pe care îl urmează guvernul este pavat cu riscuri majore. Potrivit celor mai recente analize, țara noastră nu va reuși să respecte țintele de deficit bugetar nici în 2025, nici în 2026, ceea ce ar putea duce la o spirală de măsuri fiscale dure, cu impact direct asupra buzunarelor românilor.

Experții consultați de Antena 3 CNN vorbesc despre o combinație toxică între promisiuni electorale nesustenabile și lipsa unor reforme structurale, care ar putea arunca economia într-un haos fiscal.

Deficitul, o povară tot mai grea

Într-un context în care Uniunea Europeană supraveghează cu lupa statele membre aflate în procedură de deficit excesiv, România pare să se afunde și mai mult în datorii.

18:58, 29.09.2025 • Finanțe

Deficit bugetar istoric: România va încheia 2025 cu 8,4% din PIB pe minus – DOCUMENT OFICIAL

22:17, 27.09.2025 • POLITICĂ

Buget strâns la curea: ordonatorii au cerut 80 de miliarde, Guvernul spune «nu se poate»

Comisia Europeană a stabilit pentru țara noastră o traiectorie clară de reducere a deficitului, însă economiștii sunt sceptici că actualul guvern va reuși să se încadreze în aceste ținte.

„Există riscuri semnificative ca România să nu se încadreze în țintele de deficit bugetar pentru anii 2025 și 2026”, avertizează analistul economic Aurelian Dochia. Potrivit acestuia, lipsa unor măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor bugetare face ca obiectivele asumate să fie aproape imposibil de atins.

Deficitul bugetar al României a fost, în ultimii ani, o problemă cronică. În 2024, acesta a fost estimat la 6,9% din PIB, mult peste limita de 3% impusă de Pactul de Stabilitate și Creștere al UE. Pentru 2025, ținta oficială este de 5% din PIB, iar pentru 2026, de 3,4%.

Totuși, economiștii consultați de Antena 3 CNN sunt de părere că aceste proiecții sunt extrem de optimiste, având în vedere dinamica cheltuielilor publice și promisiunile electorale care continuă să curgă.

„Dacă nu se iau măsuri urgente, există riscul ca deficitul să crească și mai mult, ceea ce va pune presiune pe finanțele publice și, implicit, pe contribuabili”, subliniază Dochia.

Reforma care nu mai vine

Una dintre principalele critici aduse guvernanților este lipsa reformelor structurale care să stabilizeze economia. În ciuda recomandărilor repetate din partea instituțiilor internaționale, România continuă să amâne măsuri esențiale, cum ar fi optimizarea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii fiscale sau restructurarea marilor companii de stat care generează pierderi uriașe.

„Autoritățile continuă să amâne reformele structurale necesare, iar acest lucru va avea un cost. Este ca și cum am pune un plasture peste o rană care necesită operație”, declară economistul Ionuț Dumitru. Acesta atrage atenția că, fără o schimbare de abordare, România riscă să intre într-un cerc vicios al datoriilor și al majorărilor de taxe.

În prezent, cheltuielile publice sunt dominate de salarii și pensii, care consumă o parte semnificativă din bugetul național. În același timp, veniturile statului sunt insuficiente pentru a acoperi aceste costuri, ceea ce obligă guvernul să se împrumute masiv.

În 2024, datoria publică a României a depășit 50% din PIB, un nivel care, deși nu este critic în comparație cu alte state europene, devine îngrijorător în contextul unei economii vulnerabile la șocuri externe.

Taxele, eterna soluție a guvernanților

În lipsa reformelor, economiștii avertizează că singura soluție la care va apela guvernul pentru a acoperi găurile din buget va fi, ca de obicei, majorarea taxelor. Aceasta nu este o noutate pentru români, care au resimțit în ultimii ani povara fiscală crescândă, fie prin introducerea de noi impozite, fie prin eliminarea unor facilități.

„Dacă nu se reduc cheltuielile și nu se îmbunătățește colectarea, singura soluție va fi creșterea taxelor, ceea ce va afecta și mai mult economia”, avertizează Ionuț Dumitru. Acesta subliniază că o majorare a fiscalității ar putea lovi în special clasa de mijloc și întreprinderile mici și mijlocii, care sunt deja sufocate de taxe și birocrație.

În ultimii ani, guvernul a apelat la măsuri precum creșterea TVA, majorarea accizelor sau introducerea unor taxe suplimentare pentru anumite categorii de contribuabili. Cu toate acestea, impactul asupra veniturilor bugetare a fost limitat, în mare parte din cauza evaziunii fiscale și a unei administrații ineficiente.

Promisiunile electorale, un risc major

Un alt factor care complică situația este apropierea alegerilor. Într-un an electoral, guvernanții sunt tentați să facă promisiuni generoase, de la majorări de salarii și pensii până la investiții publice care să atragă voturi. Economiștii avertizează însă că aceste măsuri, deși populare pe termen scurt, vor agrava și mai mult situația fiscală.

„Există riscuri semnificative ca România să nu se încadreze în țintele de deficit bugetar pentru anii 2025 și 2026”, reiterează Aurelian Dochia, subliniind că promisiunile electorale ar putea duce la o explozie a cheltuielilor publice, fără a fi însoțite de surse sustenabile de finanțare.

Timpul pentru măsuri de suprafață a expirat. Ce urmează?

Pe termen mediu, economiștii recomandă o abordare mai responsabilă din partea guvernanților. Printre măsurile necesare se numără reducerea cheltuielilor neproductive, îmbunătățirea colectării taxelor și investițiile în domenii care pot genera creștere economică sustenabilă, cum ar fi infrastructura sau educația.

„Autoritățile continuă să amâne reformele structurale necesare, iar acest lucru va avea un cost”, avertizează Ionuț Dumitru. În absența acestor măsuri, România riscă să se confrunte cu sancțiuni din partea Uniunii Europene, care ar putea impune restricții suplimentare sau chiar reducerea accesului la fonduri europene.

Pe de altă parte, cetățenii de rând se pregătesc pentru un nou val de scumpiri și taxe. „Este ca și cum am pune un plasture peste o rană care necesită operație”, concluzionează Dumitru, subliniind că timpul pentru măsuri de suprafață a expirat.