România ar putea da cu piciorul la o finanțare de 300 de milioane de euro

Lucrările de execuție pe calea ferată Brașov-Sighișoara se mișcă în ritm de melc, iar Comisia Europeană ne-ar putea tăia finanțarea.

Țara noastră riscă să piardă aproximativ 300 de milioane de euro din finanţarea pentru calea ferată Braşov-Sighişoara, obţinută în mecanismul financiar anterior pe Instrumentul Conectarea Europei (CEF), din cauza faptului că nu a făcut lucrări în ultimii șapte ani. Stadiul execuției lucrărilor pe anumite tronsoane se află la 20%, care confirmă poziția Comisiei Europene privind ritmul lent al execuției. Recent, Adina Vălean, comisar european pe Transporturi, a atras atenția asupra ritmului de melc pe calea ferată Brașov-Sighișoara.

Zvonul că am putea fi sancționați financiar a ajuns și la Ministerul Transporturilor. Dar deocamdată nu s-a primit oficial, se spune într-un document semnat de ministrul Sorin Grindeanu.

”Cu privire la proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Brașov – Sighișoara, precizăm faptul că la acest moment nu a fost transmis un comunicat cu privire la pierderea finanțării din partea Uniunii Europene pentru cele două subproiecte, lucrările aflându-se în derulare.

Implementarea proiectelor înregistrează întârzieri din cauza contestațiilor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractelor de execuție lucrări (motiv pentru care contractele de execuție lucrări s-au semnat la o distanță de 5 ani de la semnarea acordurilor de finanțare), problemelor administrative și financiare ale antreprenorilor care au fost dublate totodată de criza generată de COVID 19, respectiv de creșterea prețurilor materialelor de construcții. Astfel, termenele de execuție a lucrărilor au fost prelungite de mai multe ori”, a spus Grindeanu.

Conform acestuia, lucrările pe tronsonul de mijloc au un grad ridicat de complexitate, având în vedere execuția a două tuneluri noi duble: Ormeniș și Homorod. Excavarea celor două tuneluri urmează a se executa cu ajutorul unor mașini de forat, special proiectate pentru realizarea acestora, un TBM fiind deja instalat, iar componentele pentru cel de-al doilea fiind în curs de instalare. Termenul estimat de începere a lucrărilor de forare la primul tunel a fost luna noiembrie 2023, respectiv luna ianuarie 2024 pentru cel de-al doilea.

”Beneficiarul proiectului, CNCF CFR S.A., urmărește îndeaproape execuția lucrărilor. În acest sens, se fac eforturi pentru mobilizarea constructorului/subcontractorilor pentru respectarea clauzelor contractuale, prin monitorizarea constantă la fața locului și întâlniri cu antreprenorii și cu reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în cadrul cărora antreprenorilor le-au fost stabilite termene clare pentru executarea următoarelor etape, punându-li-se în vedere faptul că nerespectarea acestora poate atrage inclusiv măsura rezilierii”, se mai spune în documentul semnat de Grindeanu.

Pentru accelerarea mobilizării antreprenorilor și posibilitatea plății furnizorilor de materiale, echipamente, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au adoptat în luna decembrie 2023 Ordinul comun al M.T.I. și M.I.P.E. nr .2079/05.12.2023, prin care au fost emise instrucțiuni pentru aplicarea Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2022 privind ajustarea prețurilor și a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile în cadrul contractelor de execuție pentru care sursa de finanțare o reprezintă fondurile asigurate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEE). De asemenea, au avut loc întâlniri si discuții periodice cu Comisia Europeană în cadrul cărora a fost prezentat stadiul proiectelor și dificultățile întâmpinate în implementarea acestora, cu scopul de a identifica soluții de recuperare a întârzierilor, precum și de a accelera execuția lucrărilor. Aceste demersuri vin în sprijinul luării celor mai bune decizii din punct de vedere financiar și tehnic privind fazarea acestor lucrări.

La acest moment, finanțarea lucrărilor este asigurată prin CEF 2014-2020, iar finanțarea aferentă lucrărilor rămase de executat post 2024 se va asigura tot din fonduri nerambursabile (CEF/Program Transport 2021-2027).

Totodată, precizăm că instrumentul CEF nu este un mecanism de finanțare care să urmeze regulile gestiunii partajate, fiind gestionat direct de către Comisia Europeană. În cadrul acestuia, majoritatea funcțiilor de gestiune și control se realizează la nivelul Comisiei Europene prin CINEA, inclusiv procesul de monitorizare a implementării proiectelor. Implicarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii se realizează activ, fără însă ca ministerul să fie parte semnatară atât a contractului de finanțare, cât și a contractelor de lucrări.