Trump apasă pe Iran cu o măsură fără precedent. Tarif de 25% pentru țările care fac afaceri cu Teheranul

În timp ce străzile Teheranului fierb de proteste, iar moneda națională se prăbușește, Statele Unite au deschis un nou front împotriva regimului iranian. Președintele american Donald Trump a anunțat luni impunerea unui tarif vamal de 25% asupra tuturor mărfurilor provenite din țările care fac afaceri cu Iranul, o măsură care lovește nu doar Teheranul, ci și partenerii săi economici.

Decizia, care „intră în vigoare imediat”, a fost comunicată direct de Trump pe rețelele sociale, fără a fi însoțită de explicații tehnice sau liste detaliate de produse și țări vizate. Mesajul politic, însă, este clar: Washingtonul intenționează să izoleze și mai agresiv Republica Islamică într-un moment de maximă vulnerabilitate internă.

Cine riscă să fie lovit de noul tarif

Trump nu a precizat ce înseamnă exact „a face afaceri cu Iranul”, dar cei mai importanți parteneri comerciali ai Teheranului sunt cunoscuți. China este de departe principalul cumpărător de petrol iranian, urmată de Irak, Emiratele Arabe Unite, Turcia și India.

Prin acest mecanism, Statele Unite nu sancționează direct Iranul, ci pun presiune pe economiile care îi cumpără exporturile sau îi furnizează bunuri, obligându-le să aleagă între relațiile cu Washingtonul și relațiile cu Teheranul.

12:44 • Internațional

De ce se clatină Iranul și ce ar putea să facă Trump

06:40 • Administratie

Unde se scumpesc serviciile administrative. Taxe majorate cu 5,6% din 2026

Casa Albă nu a oferit detalii despre categoriile de produse vizate sau despre modul concret de aplicare a tarifelor, ceea ce alimentează incertitudinea în rândul marilor jucători comerciali.

Mesajul dur transmis de la Washington

Într-un mesaj postat pe platforma Truth Social, Donald Trump a scris: „Orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru toate afacerile realizate cu Statele Unite ale Americii. Acest ordin este definitiv și concludent”.

Anunțul vine la doar o zi după ce Trump a avertizat că Statele Unite ar putea interveni militar dacă regimul iranian va continua să ucidă protestatari. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat luni că opțiunile militare, inclusiv atacuri aeriene, sunt „pe masă”.

Proteste, victime și informații greu de verificat

Criza din Iran a început la sfârșitul lunii decembrie, după o scădere abruptă a valorii rialului, moneda națională. Inflația galopantă și prăbușirea puterii de cumpărare au declanșat proteste inițial economice, care s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului.

Citeşte şi: Iranul în flăcări: proteste sfidătoare sub gloanțe, internet tăiat și amenințarea pedepsei cu moartea

Potrivit Human Rights Activist News Agency (HRANA), organizație cu sediul în Statele Unite, aproape 500 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de securitate și-au pierdut viața. Surse citate de BBC susțin că bilanțul real ar putea fi mult mai mare.

Mii de persoane ar fi fost arestate, însă verificarea informațiilor este extrem de dificilă după ce autoritățile iraniene au întrerupt accesul la internet începând de joi seara.

Izolarea mediatică a Iranului

Majoritatea instituțiilor media internaționale, inclusiv BBC, nu pot transmite direct din Iran. Jurnaliștii străini nu au acces liber, iar informațiile ajung în afara țării fragmentat, prin rețele de activiști sau canale online instabile.

Donald Trump a declarat duminică că oficiali iranieni l-ar fi sunat „pentru a negocia”, dar a adăugat că „s-ar putea să fie necesar să acționăm înainte de o întâlnire”, sugerând că Washingtonul nu exclude o escaladare rapidă.

Iranul se află de ani buni sub sancțiuni internaționale din cauza programului său nuclear. Aceste măsuri au redus drastic exporturile de petrol, principala sursă de venit a statului, și au slăbit economia, deja afectată de corupție și de proasta gestionare.

Pe 28 decembrie, comercianții din Teheran au ieșit în stradă pentru a protesta față de o nouă prăbușire a rialului față de dolar pe piața liberă, un semn clar al pierderii încrederii în capacitatea regimului de a stabiliza economia.