Zece știri de pe mapamond care au definit anul 2024. Anularea alegerilor prezidențiale din România în TOP 10

De la moartea liderului opoziției ruse Alexei Navalny până la anularea alegerilor prezidențiale din România ori revenirea fostului președinte american Donald Trump precum și prăbușirea regimului dictatorului sirian Bashar al-Assad, France24 prezintă o retrospectiva a evenimentelor cheie care au definit anul 2024.

1.Dizidentul rus Alexei Navalnîi moare în închisoare

În februarie, serviciul penitenciar de stat din Rusia a lansat o declarație în care spunea că liderul opoziției Alexei Navalny și-a pierdut cunoștința și nu a putut fi reînviat. Navalny se afla în spatele gratiilor de la întoarcerea sa în Rusia în 2021, supraviețuind cu puțin timp unei tentative de otrăvire despre care el – și mulți alții – credea că a fost orchestrată de Kremlin într-o încercare brutală de a-l reduce la tăcere pe unul dintre cei mai populari critici ai săi. În 2023, Navalny a fost condamnat la încă 19 ani de închisoare într-o colonie penală îndepărtată deasupra Cercului Arctic pentru o serie de acuzații care încercau să-l picteze pe politician drept un extremist periculos.

Cauza exactă a morții lui Navalny rămâne neclară, o investigație rusă afirmând că acesta a murit din cauza unei combinații de boli – o afirmație respinsă de văduva lui Navalny. În zilele după ce moartea sa a devenit publică, președintele american Joe Biden a spus că Putin a fost responsabil în ultimă instanță pentru moartea politicianului popular. Mii de susținători ai lui Navalny au mărșăluit la Moscova la înmormântarea sa, mulți dintre ei scandând lozinci împotriva războiului și cerând încetarea Rusiei lui Putin.

În ultimii ani ai vieții sale, el a petrecut sute de zile închis în celule de pedeapsă claustrofobe, despre care cei care au trecut prin sistemul aspru al închisorii din Rusia spun că sunt concepute pentru a sparge spiritul oamenilor încuiați înăuntru. Memoriile sale postume Patriot, publicate la opt luni după moartea sa bruscă, arăta că nu au reușit.

2.AI devine mainstream

Anul acesta a marcat un salt înainte pentru inteligența artificială, cu modele mari de limbaj (LLM) precum ChatGPT de la OpenAI, Gemini de la Google și Copilot de la Microsoft explodând în curentul mainstream. Având în vedere că învățarea automată a atins niveluri de sofisticare care ar fi fost de neconceput în urmă cu doar câțiva ani, modelele de inteligență artificială sunt acum supuse unei analize intense pentru impactul lor potențial asupra exact cum va arăta viața noastră profesională într-o lume în care un chatbot poate, să zicem, compilați o prezentare a știrilor de top ale anului în doar câteva secunde scurte.

Companiile media și-au exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la apetitul aparent nesfârșit al AI pentru conținutul creat de om – și în mare parte cu drepturi de autor – cu care să-și antreneze modelele. În ultimul an, editori, inclusiv Financial Times, News Corp, Politico și Le Monde, au încheiat cu toții înțelegeri cu companii de inteligență artificială cu privire la modul în care conținutul lor poate fi folosit pentru a instrui LLM – și ce primesc în schimb.

Iar mass-media nu sunt singurele îngrijorate de necesitatea de a defini limitele de utilizare acceptabilă a IA – Uniunea Europeană a introdus în august Legea Inteligenței Artificiale, luând un rol din timp în încercarea de a stabili un cadru legal clar pentru utilizarea etică. de AI.

3.Protestele prelungite în Georgia

Străzile din Tbilisi nu sunt străine de proteste. În mai, capitala Georgiei a fost locul unor demonstrații pe scară largă împotriva unei legi care ar impune ca organizațiile neguvernamentale care primesc peste 20% din finanțare din străinătate să fie înregistrate ca „agenți străini”.

Legea, despre care criticii săi o consideră inspirată direct de un articol similar rusesc, care a fost folosit pentru a înăbuși grupurile societății civile care critică Kremlinul, a fost adoptată de partidul de guvernământ Visul Georgian – deși s-a opus cu înverșunare fostul lor aliat devenit adversar, președintele georgian Salomé Zourabichvili.

Protestele aveau să izbucnească din nou în urma alegerilor parlamentare din octombrie, unde partidul de guvernământ a câștigat oficial 54% din voturi, învingând o opoziție divizată care a încercat să prezinte alegerile ca pe un referendum asupra dorinței de mult timp a țării de a face parte din Uniunea Europeană. Opoziția a respins imediat rezultatele și a boicotat parlamentul rezultat, acuzând guvernul că a fraudat votul.

Un eventual raport al observatorilor electorali ai OSCE, lansat la sfârșitul lunii octombrie, a fost susținut atât de partidul de guvernământ, cât și de opoziție, deopotrivă, ca justificare a pretențiilor lor concurente, criticii subliniind rapoarte convingătoare de intimidare a alegătorilor, iar oficialii guvernamentali susținând că recomandările finale nu au susținut rezultatele alegerilor.

În decembrie, un colegiu electoral dominat de Georgian Dream s-a dublat prin numirea loialistului de extremă-dreapta Mikheil Kavelashvili pentru a-l înlocui pe președintele în exercițiu Zourabichvili – care a spus că nu are intenția de a părăsi poziția în mare măsură simbolică, continuând să solicite organizarea de noi alegeri.

4.Ofensiva Ucrainei de la Kursk

După mai bine de doi ani și jumătate de lupte de când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, ambele părți păreau să se fi instalat într-un război de uzură. Trupele ruse și ucrainene au rămas blocate în regiunea devastată Donbas, orașele Donețk, Luhansk, Mariupol și mai târziu Bakhmut căzând în mod constant sub controlul Rusiei. În nordul Ucrainei, forțele ruse au trecut granița din regiunea Belgorod în mai, apropiindu-se încet de orașul crucial Harkov. Războiul era câștigat – sau pierdut.

În august, însă, Kievul a uimit lumea lansând o ofensivă fulgeră proprie peste granița rusă, trimițând trupe și tancuri în regiunea Kursk și confiscând sute de kilometri de teritoriu. Moscova, ale cărei forțe erau împrăștiate de-a lungul liniilor frontului în Ucraina, a ordonat evacuarea a 200.000 de civili și a declarat stare de urgență, părând incapabile la început să încetinească înaintarea Kievului.

Până în noiembrie, președintele ucrainean Volodomyr Zelensky a spus că Rusia a reușit să aducă aproximativ 50.000 de soldați la Kursk – trupe, a spus el, că altfel Moscova ar fi liberă să le trimită pe frontul de la Donețk.

Deși o evaluare americană sugerează că aceste trupe nu au fost în cele din urmă scoase de pe câmpul de luptă din Ucraina, Kremlimul nu a luat cu ușurință prima incursiune străină pe teritoriul Rusiei de după al Doilea Război Mondial.

SUA și aliații săi cred că peste 10.000 de soldați nord-coreeni au fost chemați în Rusia pentru a-și sprijini propriile forțe în regiunea Kursk, unde Moscova a reușit deja să recupereze aproximativ jumătate din teritoriul pierdut de trupele ucrainene.

5. Libanul sub foc

Deși gruparea armată șiită din Liban Hezbollah a făcut schimburi de rachete la nivel scăzut cu Israelul încă de a doua zi după atacurile teroriste din 7 octombrie conduse de Hamas, perspectiva ca conflictul Israel-Gaza să se răspândească peste granița de nord în Liban a părut, pentru o perioadă, ca fiind ultimul lucru pe care ambele părți și l-au dorit.

Totul s-a schimbat în septembrie, când sute de pagere aparținând unor persoane despre care se crede că sunt membri ai grupului susținut de Iran au explodat. A doua zi, suburbiile sudice zdruncinate ale Beirutului au fost lovite de un alt șir de explozii, de data aceasta de la walkie-talkie cu capcană. Peste 3.000 de oameni au fost răniți. Au fost zeci de morți, inclusiv copii.

Atacul fără precedent, despre care se presupune că a fost orchestrat de Israel, a marcat începutul expansiunii războiului în Liban. În câteva zile, Beirutul a fost lovit aerian și de foc de artilerie, iar trupele israeliene au trecut granița în partea de sud a țării – teritoriu aflat în mare parte sub controlul Hezbollah, cu cadrele sale acum în dezordine și rețelele de comunicații în bucăți.

Dar răul abia acum urma să vină – o serie de atacuri aeriene în suburbia Dahiyeh din Beirut a dus la prăbușirea a o jumătate de duzină de blocuri, ucigând un număr de lideri de rang înalt din Hezbollah, inclusiv pe vechiul secretar general Hassan Nasrallah. Până la sfârșitul lunii noiembrie, când a fost declarată încetarea focului, peste 3.000 de oameni fuseseră uciși în bombardamentele israeliene.

6. Revenirea triumfală a lui Trump

Fostul președinte american Donald Trump se întoarce la Casa Albă. La patru ani după ce a fost demis din funcție în apogeul pandemiei de Covid-19, fostul magnat imobiliar urmează să depună jurământul din nou ca președinte pe 20 ianuarie 2025.

Ultimul an al campaniei a fost tensionat. În iulie, candidatul republican la președinție a evitat să fie împușcat în cap într-o tentativă de asasinat la un miting din Pennsylvania, unul dintre gloanțe i-a tăiat urechea și l-a lăsat însângerat și sfidător în fața camerelor.

Cursa a luat o întorsătură spre necunoscut, după o performanță de dezbatere oprită în iunie a candidatului în exercițiu și democrat Joe Biden, ale cărui remarci de poticnire au transformat săptămâni de speculații în mass-media despre acuitatea mentală a președintelui îmbătrânit într-un punct de febră. După o lună de speculații frenetice și amenințări din partea principalilor donatori democrați de a retrage fonduri, Biden a anunțat că își va renunța din funcția de candidat în favoarea vicepreședintelui său, Kamala Harris.

Nu a fost de ajuns. În condițiile în care gospodăriile americane (și cea mai mare parte a lumii) se luptă încă din anii de creștere a prețurilor cauzate de inflația legată de Covid – pentru a numi doar un singur factor posibil în victoria odată și a viitorului președinte – Trump a ieșit triumfător în ziua alegerilor, recâștigând leagănul. afirmă că a pierdut în 2020 și a obținut votul popular pentru prima dată.

7.Mandatul de arestare al lui Binyamin Netanyahu

Polonia va comemora cea de-a 80-a aniversare de la eliberarea de către Armata Roșie sovietică a lagărului de concentrare de la Auschwitz în ianuarie, desfășurată cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului. Prim-ministrul israelian Binyamin Netanyahu nu va fi acolo – riscă să fie arestat dacă pune piciorul pe pământ polonez.

În noiembrie, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pentru Netanyahu, fostul său ministru al apărării Yoav Gallant și trei lideri înalți ai Hamas. Netanyahu este acuzat că se află în spatele crimelor de război și crimelor împotriva umanității în campania brutală a Israelului în Gaza, inclusiv țintirea deliberată a civililor și utilizarea foametei ca armă de război.

Netanyahu a respins cu înverșunare acuzațiile, acuzând CPI că este motivată de ura antisemită. Dar mandatele au micșorat considerabil lumea lui Netanyahu – CPI are 124 de state membre, fiecare obligată, conform Statutului de la Roma, să-l aresteze pe premierul israelian dacă acesta va intra pe teritoriul lor.

8. Votul prezidențial din România a fost anulat

Ați auzit de Călin Georgescu înainte ca rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din România să fie anunțate în noiembrie? Dacă nu, nu ești singur. Candidatul independent de extremă-dreapta puțin cunoscut a câștigat proeminență națională, apoi internațională, după victoria șocantă în primul tur la scrutinul prezidențial al țării, forțând-o pe liderul opoziției de centru-dreapta Elena Lasconi să ocupe primul loc.

Georgescu, care a făcut tot posibilul în trecut pentru a-l lăuda pe dictatorul României din timpul celui de-al doilea  război mondial, mareșalul Ion Antonescu – care a fost responsabil pentru realizarea contribuției sângeroase a statului la Holocaust – era în mare parte necunoscut înainte de cursa prezidențială. Campania sa s-a bazat în mare măsură pe rețelele sociale – și în special pe TikTok.

Mesajele larg împărtășite și pro-Rusia ale lui Georgescu au zăpăcit partidele politice consacrate din România, în timp ce se exploatează frustrarea profundă legată de economia stagnantă a țării și de condițiile proaste de viață și de muncă cu care se confruntă milioanele de muncitori migranți români care își doresc un trai în străinătate.

În decembrie, cu doar două zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a țării a anulat rezultatele. Documentele desecretizate ale serviciilor secrete românești susțin că Rusia a intervenit în vot cu o promovare „masivă” a candidaturii lui Georgescu, precum și cu atacuri cibernetice.

De atunci, UE a lansat o investigație oficială cu privire la rolul TikTok în vot, declarând că aplicația de social media nu a reușit să „evalueze și să atenueze riscurile sistemice” legate de integritatea alegerilor din România.

9.Coreea de Sud a fost sub legea marțială 

Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a ținut o alocuție neanunțată la televiziune la începutul lunii decembrie. Vorbind cu națiunea, liderul de dreapta a anunțat că legea marțială este în vigoare, spunând că este de datoria lui să protejeze țara de forțele comuniste și „antistatale” în ligă cu Coreea de Nord.

Activitățile politice ar fi ilegale: Protestele, adunările locale, adunările politice și activitățile partidelor politice erau acum interzise. Curând, poliția a început să baricadeze parlamentul, iar camioane pline de soldați înarmați s-au revărsat în clădire. Națiunea era în stare de șoc.

În discursul său, Yoon a criticat „dictatura legislativă” a opoziției Partidului Democrat, care deține majoritatea în Adunarea Națională și a frustrat o mare parte din agenda politică a președintelui. Confruntați cu amenințarea foarte reală de a fi împiedicați prin forță să își îndeplinească mandatul democratic, politicienii de opoziție au cerut parlamentarilor să se opună la Adunarea Națională.

Chiar și membri ai partidului lui Yoon s-au ridicat împotriva lui, condamnând declarația lui Yoon a legii marțiale ca fiind ilegală și neconstituțională. Majoritatea a votat împotriva declarației, iar Yoon a ridicat ordinul la doar șase ore după ce fusese pus în aplicare.

De atunci, Yoon a fost destituit din funcție, în timp ce Curtea Constituțională deliberează revocarea lui definitivă. Yoon a rămas sfidător, refuzând de două ori să se prezinte la somația procurorilor în legătură cu o anchetă asupra tentativei de insurecție a președintelui dezamăgit.

10.Iran, căderea dinastiei Assad: Un deceniu de lupte au ucis mai mult de jumătate de milion de oameni și au alungat alte milioane din casele lor

În retrospectivă, regimul izolat al dictatorului sirian Bashar al-Assad a fost mai fragil decât părea. Susținut de sprijinul aerian rusesc și de milițiile susținute de Iran, care au venit în țară pentru a sprijini guvernul de la Damasc pe măsură ce forțele de opoziție au avansat, Assad a reușit să ducă brutalul război civil sirian la o oprire sensibila, in zone din nordul țării. Vestul este încă sub controlul unor grupuri armate disparate susținute de puteri mondiale concurente.

Războiul civil, care a izbucnit în urma suprimării sângeroase de către Assad a unei serii de demonstrații antiguvernamentale în toată țara în 2011, a costat țara scump. Mai mult de un deceniu de lupte au ucis mai mult de jumătate de milion de oameni și au alungat alte milioane din casele lor.

Practicând ani de zile sancțiuni economice, guvernul lui Assad a început totuși procesul de normalizare, fiind primit anul trecut din nou în Liga Arabă. Ieșind din fortăreața lor din provincia Idlib din nord-vestul Siriei, o coaliție de grupuri rebele condusă de fostul afiliat al-Qaeda Hayat Tahrir al-Sham (HTS) a lansat o ofensivă șoc asupra celui de-al doilea oraș Alep, cucerindu-l în doar trei zile și începând un marș fulger pe drumul către Damasc.

Cu Rusia înrădăcinată într-un război de uzură în Ucraina și Hezbollah-ul din Liban făcând schimburi cu Israelul, Assad a fugit în Rusia, lăsând capitala Siriei pentru a trece în mâinile rebelilor fără luptă. Acum o nouă administrație se află la Damasc, însărcinată să aducă grupurile rebele disparate împreună sub un singur steag – și să înceapă sarcina lentă de a reconstrui o țară distrusă.