12 vești bune și 8 îngrijorări din partea BNR

Minuta ultimei ședințe de politică monetară a Băncii Naționale a României (BNR) dezvăluie o imagine complexă a economiei naționale, conturând atât aspecte pozitive, cât și provocări semnificative pentru viitorul economic al țării. Astfel, în documentul oficial, BNR scoate în evidență 12 evoluții favorabile, dar și 8 factori îngrijorători, care vor influența orientările de politică monetară în perioada următoare.

Veștile bune

1. Reducerea inflației: BNR remarcă o scădere semnificativă a ratei inflației, care a continuat să se tempereze, în special în cazul prețurilor alimentare. Acest lucru reprezintă un semnal pozitiv pentru stabilitatea prețurilor pe termen lung.
2. Creșterea PIB-ului: economia României a înregistrat o creștere solidă, mai ales în sectorul serviciilor și al consumului intern, aspecte care au contribuit la menținerea unui ritm economic relativ susținut.
3. Stabilitatea monedei naționale: leul s-a dovedit mai stabil în fața fluctuațiilor externe, iar BNR consideră că politica sa monetară a avut un impact pozitiv asupra acestui aspect.
4. Redresarea exporturilor: exporturile au continuat să crească, în special în sectoare precum tehnologia informației și auto, susținând astfel activitatea economică internă.
5. Reducerea șomajului: rata șomajului a continuat să scadă, fiind un semnal bun în ceea ce privește sănătatea pieței muncii din România.
6. Stabilitatea sectorului bancar: BNR subliniază că sistemul bancar românesc a rămas solid și rezilient, cu niveluri adecvate de capitalizare și lichiditate, ceea ce conferă încredere în sistemul financiar.
7. Creșterea salariilor reale: Banca Națională observă o îmbunătățire a puterii de cumpărare datorită majorării salariilor și pensiilor, chiar dacă nu în mod uniform pe toate segmentele economice.
8. Reducerea datoriilor externe: de asemenea, a fost un progres în diminuarea datoriilor externe ale României, ceea ce îmbunătățește încrederea investitorilor internaționali.
9. Îmbunătățirea climatului de investiții: BNR menționează un flux constant de investiții străine directe, care contribuie la modernizarea infrastructurii și tehnologiilor din România.
10. Stabilitatea pieței imobiliare: piața imobiliară a rămas relativ echilibrată, fără semne majore de supravânzare sau colaps.
11. Creșterea încrederii consumatorilor: indicatorii privind încrederea consumatorilor au fost favorabili, ceea ce se traduce printr-o cerere internă susținută pentru bunuri și servicii.
12. Îmbunătățirea politicii fiscale: în ultimele luni, s-au făcut progrese în domeniul fiscal, inclusiv în ceea ce privește colectarea taxelor și eficientizarea cheltuielilor publice.

Veștile mai puțin bune

1. Ritmul lent al investițiilor: deși există un flux constant de investiții externe, ritmul acestora rămâne sub așteptări, iar țara nu reușește să capitalizeze pe deplin potențialul său în acest domeniu.
2. Datoria publică în creștere: BNR atrage atenția asupra unei creșteri continue a datoriei publice, ceea ce ar putea pune presiune asupra economiei pe termen lung, mai ales în contextul unei economii globale mai instabile.
3. Persistența inflației interne: deși inflația a scăzut, anumite sectoare, cum ar fi energia și utilitățile, continuă să exercite presiune asupra prețurilor interne, având un impact negativ asupra puterii de cumpărare a românilor.
4. Probleme structurale în economie: în ciuda progreselor economice, BNR subliniază că România se confruntă cu probleme structurale, precum deficitul de forță de muncă calificată și lipsa de infrastructură modernă în anumite regiuni.
5. Dependența de importuri: economia românească continuă să depindă într-o mare măsură de importurile de bunuri și materii prime, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuațiile economiei globale și la creșterile de prețuri internaționale.
6. Inegalitățile economice: deși au existat creșteri salariale, inegalitățile între regiunile din România și între diversele categorii sociale sunt încă semnificative, ceea ce poate afecta coeziunea economică pe termen lung.
7. Risc de suprasolicitare a sistemului financiar: BNR avertizează asupra riscului de supraîndatorare în rândul populației, mai ales în contextul în care creditele au devenit mai accesibile, dar și mai costisitoare pe termen lung.
8. Volatilitatea economică externă: în ciuda performanțelor economice interne, BNR remarcă și riscurile externe care ar putea afecta România, precum instabilitatea piețelor financiare globale și posibile crize economice internaționale.

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Alexandru Nazare, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.

14:28, 20.12.2024 • ECONOMIE

Moneda națională s-a depreciat, față de euro, la cursul oficial al BNR

14:59, 19.12.2024 • ECONOMIE

CNSM recomandă măsuri de consolidare a instituțiilor de credit

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și a adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.