1300 de contestații la BEC: furie împotriva lui ”Mesia” sau hacking birocratic?

De ieri până azi, Biroul Electoral Central (BEC) a fost recent asaltat cu peste 1.300 de contestații împotriva candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale programate pentru luna mai 2025. Acest val de sesizări reflectă îngrijorările profunde ale societății civile și ale mediului politic cu privire la integritatea procesului electoral și la respectarea principiilor democratice. Totuși, avalanșa de contestații are și ceva suspect. Să vedem ce anume.

Cam multe, totuși…

Faptul că formularele de contestare a candidaturii sunt disponibile online și pot fi completate și depuse relativ ușor ridică întrebarea: este acest val de contestații un fenomen organic, generat de o preocupare autentică a cetățenilor? Sau este o tactică deliberată menită să creeze haos și să blocheze instituțiile?

Posibilă tactică extremistă: supraîncărcarea instituțională

În mod obișnuit, numărul de contestații împotriva unui candidat la prezidențiale este de ordinul zecilor sau cel mult al sutelor, nu de peste 1.300. Având în vedere acest precedent fără egal, putem specula că asistăm la o stratagemă de tip „blocaj instituțional”, utilizată de grupările extremiste. Acest tip de tactică nu este nou în lume—mișcări radicale folosesc deseori instrumente birocratice pentru a încetini sau paraliza activitatea instituțiilor publice.

Cum ar putea funcționa această strategie?

1. BEC este obligat să analizeze fiecare contestație individual, ceea ce înseamnă un consum uriaș de timp și resurse.
2. Dacă analizarea durează prea mult, procesul electoral poate fi întârziat sau contestat ulterior pentru ineficiență.
3. O parte dintre aceste contestații ar putea conține formulări juridice complicate, forțând BEC să apeleze la experți și să extindă analiza.
4. Prin aglomerarea instituției cu o sarcină aproape imposibilă, extremiștii ar putea specula că BEC va face greșeli procedurale, ceea ce ar putea deveni motiv pentru noi atacuri asupra legitimității alegerilor.

De ce ar recurge extremiștii la o astfel de tactică?

• Crearea haosului – un BEC sufocat de muncă poate deveni ținta unor acuzații că „blochează intenționat” candidatura lui Georgescu, ceea ce ar alimenta și mai mult teoriile conspirației.
• Victimizarea candidatului – Georgescu și susținătorii săi pot specula că aceste contestații sunt „un atac al sistemului” împotriva lui.
• Precedent periculos – dacă acest mecanism funcționează acum, ar putea fi folosit și în alte contexte, pentru a sabota viitoare alegeri.

Un semnal de alarmă pentru BEC și sistemul electoral

Dacă într-adevăr avem de-a face cu o strategie organizată, BEC trebuie să găsească soluții pentru a contracara astfel de tentative de blocaj.

1. Verificarea autenticității contestațiilor – Dacă un număr semnificativ dintre acestea vin din aceleași surse sau rețele, ar putea indica o campanie coordonată.
2. Introducerea unor filtre – O posibilă măsură ar fi ca o contestație să fie acceptată doar dacă vine însoțită de argumente bine documentate, nu doar de simple ”compuneri” generice.
3. Accelerarea procesului – Dacă BEC este paralizat de un volum uriaș de muncă, alegerile ar putea fi afectate. Creșterea resurselor și mobilizarea experților juridici ar putea preveni acest scenariu.

Sub asaltul unui număr atât de mare de contestații, România ar putea fi în fața unei încercări de hacking sau flooding birocratic menit să submineze instituțiile democratice prin propriile lor reguli. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să răspundă eficient acestui posibil atac administrativ.