14 iulie: Ziua Națională a Franței. Declaraţia drepturilor omului şi ale CETĂȚEANULUI

Instaurată în anul 1880, Ziua Naţională a Franţei celebrează două evenimente care au marcat istoria modernă a țării: începutul Revoluţiei Franceze prin căderea Bastiliei și Sărbătoarea Federaţiei. Prin semnificaţiile sale şi în onoarea Republicii Franceze, ziua de 14 iulie este cunoscută şi sărbătorită şi în alte ţări din Europa sau din lume.

La 14 iulie 1789, fortăreaţa închisoare Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, era luată cu asalt de revoluţionarii parizieni. Elanul popular purta şi germenii Declaraţiei drepturilor omului şi ale cetăţeanului, adoptată de Adunarea Naţională Franceză în august 1789: „Oamenii se nasc şi rămân liberi şi egali în drepturi ” – o frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democraţii occidentale când şi-au scris Constituţia.

Concepte fundamentale

„Reprezentanţii poporului francez, constituiţi în Adunare Naţională, considerând că ignorarea, nesocotirea sau dispreţuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirii publice şi ale corupţiei guvernelor, au hotarât să expună într-o declaraţie solemnă drepturile naturale, inalienabile şi sacre ale omului, astfel ca această declaraţie, mereu prezentă înaintea tuturor membrilor societăţii, să le reamintească fără încetare drepturile şi îndatoririle lor „- se mai afirma în Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului, ale cărei concepte fundamentale au marcat trecerea Franţei la epoca modernă şi sunt prezente şi astăzi în documentele internaţionale.

În 1790, la aceeași dată de 14 iulie, la sărbătoarea reconcilierii și unității francezilor, regele Ludovic al XVI-lea a jurat credință legii și Națiunii. Astfel, celebra frază „Libertate, Egalitate, Fraternitate” a devenit deviza Republicii Franceze, iar din aceasta s-au inspirat multe democrații occidentale mai apoi. La Sărbătoarea Federaţiei au venit de 100 de mii de francezi din cele 83 de departamente nou înfiinţate şi de circa o jumătate de milion de parizieni. La Fayette, comandantul gărzii naţionale a condus pe un cal alb parada gărzilor federale. A avut loc şi o a doua Sărbătoare a Federaţiei, în 14 iulie 1792, cu doar două luni înainte de proclamarea primei Republici Franceze, dar fără marele entuziasm al primei sărbători.

Imnul naţional al Franţei

La 14 iulie 1795, în mod oficial,  La Marseillaise, melodia  cântată de soldaţii republicani din Marsilia la intrarea lor în Paris, a devenit imnul naţional al Franţei.

Din 1880, la propunerea deputatului Benjamin Raspail, ziua de 14 iulie avea să devină Ziua Naţională a Franţei. În acel an, Republica a sărbătorit grandios. Ministrul de interne a cerut prefecţilor să organizeze festivităţi atât de strălucite, pe cât permit resursele locale, iar la Paris, pe hipodromul din Longchamp a avut loc o mare defilare militară, în faţa a 300 000 de spectatori şi în prezenţa preşedintelui Jules Grévy. Tot atunci, s-a inaugurat şi monumentul din Place de la République şi au fost peste tot concerte şi focuri de artificii.

Franţa se numără printre membrii fondatori ai ONU, în 1945, este unul dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, este membru fondator NATO, în 1949, al Consiliului Europei în 1949, al Uniunii Europene în 1952, al zonei Euro şi al Spaţiului Schengen. Printre multe altele, Franţa este principalul contributor şi promotor al acţiunii Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei care, pornind de la afinitatea pentru limba franceză, reuneşte state şi guverne de pe cinci continente.  Franţa face şi din grupul celor mai industrializate naţiuni, G8, fiind a cincea  economie mondială, conform statisticilor Băncii Mondiale din 2014.

România – Franța

Relaţia dintre România şi Franţa este una aproape fraternă, care are mult potenţial pentru viitor – a declarat într-un interviu acordat Agerpres, ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Michele Ramis: „Relaţia România – Franţa este excepţională, pentru că avem legături istorice, culturale foarte profunde. Trebuie să spun că este aproape o relaţie fraternă. Vrem să o dezvoltăm, deoarece credem că există potenţial”. Franţa a sprijinit constant Unirea Principatelor şi dubla alegere a domnitorului Al. I. Cuza. Totodată, a susţinut organizarea şi modernizarea statului naţional romăn.

Însemnătatea Franţei în politica externă promovată de statul român se menţine şi după venirea in ţară, în calitate de domnitor al României, a lui Carol de Hohenzollern. În anii participării României la Primul Război Mondial, Franţa a sprijinit constant efortul militar al ţării noastre. Şi, de asemenea, să nu uităm că de numele Parisului sunt legate marile realizări in domeniul aeronauticii obţinute de inventatorii romăni Traian Vuia şi Henri Coandă, pionieri ai aviaţiei mondiale. Prin urmare, se poate spune că românii au avut ocazia, de-a lungul vremii, să exclame de multe ori „Vive la France!”.