2.400 clădiri stau să cadă peste bucureșteni la un cutremur mare, politicienii se ceartă       

Seismul de joi dimineață, cel mai mare din ultimii doi ani, a reasprins o temă veche și nerezolvată de discuție: doar în București există aproximativ 2.400 de clădiri încadrate la risc seismic. Până la ceva concret pentru rezolvarea problemei, politicienii au început să facă ce știu mai bine: să se certe și să paseze responsabilitatea.

Cutremurul de 5,4 grade pe sacara Richter de joi dimineață a fost cel mai puternic din ultimii doi ani din România și s-a resimțit puternic în București. Orașul are circa 2.400 de clădiri cu risc seismic iar Sectorul 1 este catalogat drept cea mai periculoasă zonă din Capitală în cazul unui cutremur.

„Cu toate aceste date niciun primar, niciun parlament, niciun Guvern și nici un președinte de țară n-au luat problema prea în serios. S-au bazat cu toții pe noroc. 32 de ani.

În acest moment există o legislație care mai degrabă nu-ți permite să consolidezi clădirile cu risc seismic. Degeaba avem un buget generos la Sectorul 1 dacă n-avem atribuții administrative! Codul Administrativ actual este o aiureală pentru primăriile din București. O spun din nou răspicat: Capitala are nevoie de o nouă lege care să permită primăriilor să acționeze”, a transmis edilul Sectorului 1, Clotilde Armand.

15:59, 20.12.2024 • Administratie

Cu cât cresc taxele locale în București

10:36, 20.12.2024 • Administratie

Impozite și taxe mai mari pentru bucureșteni în 2025. Cât vor plăti în plus

Cine ar trebui să intervină

Conform acesteia, există o autoritate locală în subordinea PMB care ar trebui să se ocupe de problemele reabilitărilor. Printre cei care ar avea obligații se numără și fostul consilier al primarului PSD, Daniel Tudorache, în prezent director al Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.

„În loc să ofere bani primarilor pentru pensii speciale, actuala coaliție PNL-PSD mai bine ar construi cu banii respecitivi 10 spitale regionale, 500 de școli primare sau 80 zeci de clădiri cu risc seismic consolidate în Capitală”, susține Armand.

Datele celui mai mare cutremur din ultimiii doi ani

Un cutremur de intensitate 5,4 a avut loc joi dimineață, în jurul orei 6.50, în România. Este cel mai mare cutremur ce a avut loc anul acesta în țara noastră. Mișcarea telurică a fost resimțită în nu mai puțin de cinci țări.

Cutremurul a avut loc la o adâncime de 140 km și a durat câteva secunde. Până la cutremurul de astăzi, cel mai mare din acest an a fost pe 16 ianuarie și a avut o intensitate de 4,4 grade.

„Pentru Vrancea este un cutremur moderat, nu se cunosc pagube. Cele de mare intensitate în Vrancea au peste 7 grade”, a declarat Constantin Ionescu, directorul Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), pentru Digi24.

Seismul a fost resimțit în cinci țări, respectiv România, Serbia, Bulgaria, Moldova și Ucraina.

Datele INFP:

În ziua de 03.11.2022, 06:50:25 (ora României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur semnificativ cu magnitudinea ML 5.4, la adâncimea de 148.8 km.

Cutremurul s-a produs la 72km NE de Ploiesti, 73km E de Brasov, 117km V de Brăila, 120km V de Galați, 122km N de București, 123km S de Bacău, 148km NE de Pitești, 187km N de Ruse, 187km E de Sibiu, 203km SV de Iași.

Promisiuni guvernamentale

În luna mai a acestui an, Guvernul a aprobat un proiect de lege privind un nou program pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, care prevede, între altele, o finanţare multianuală a lucrărilor de consolidare, precum şi introducerea în categoria imobilelor eligibile a clădirilor publice în care se desfăşoară diverse activităţi, precum cele din educaţie, administraţie şi sănătate, a anunţat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, conform Agerpres.

„Una dintre cerinţele acestui proiect legislativ este aceea de a crea o bază de date la nivel naţional, de a şti exact care clădiri, unde şi câte sunt expuse riscului seismic”, a declarat Cseke Attila, la acel moment.

Conform ministrului, programul conţinut în proiectul de lege este unul cu totul nou, faţă de cel încă în vigoare, unul „perimat şi expirat”.

„Este un program cu totul nou, bazat pe cu totul alte principii decât cel pe care-l avem în vigoare, vorbim despre Ordonanţa guvernului 20/1994, un program vechi şi o reglementare de 28 de ani care şi-a arătat limitele în mod evident. Este perimat şi expirat ca şi posibilitate de a aduce efecte pozitive pe acest domeniu. Pe baza OG 20/1994, în 28 de ani, prin finanţare de la bugetul Ministerului Dezvoltării s-au consolidat în total 28 de clădiri. Este categoric, foarte, foarte puţin. Şi atunci este evident că acest program nu mai poate continua în actualele reglementări pentru că nu poate să transpună în practică şi să răspundă la nevoile României şi am venit cu un program cu totul nou, un program naţional de consolidare de risc seismic care aduce următoarele noutăţi. Nu va mai fi un program finanţare anuală. Astfel că acest program propune un buget multianual, un program multianual, ceea ce înseamnă că prin contracte de finanţare încheiate pentru consolidare de risc seismic a acestor clădiri se vor încheia contracte cu execuţie de până la 4 ani care se vor putea prelungi încă 2 ani şi nu va mai fi necesară reaprobarea anuală şi aşa mai departe”, a afirmat Cseke Attila.

Noile categorii incluse

Acesta a adăugat că, potrivit proiectului de lege, pe lângă blocurile de locuinţe care erau prevăzute ca fiind eligibile pentru consolidare de risc seismic, după OG 20/1994, se introduce şi o altă categorie de imobile eligibile, şi anume clădirile publice în care se desfăşoară diverse activităţi, de la educaţie, la administraţie şi sănătate, toate cele care găzduiesc servicii publice.

„Vor fi cheltuieli eligibile lucrările de creştere a performanţei energetice a clădirii, ceea ce nu a fost până acum”, a declarat ministrul Dezvoltării.

Acesta a precizat că finanţarea este 100% de la bugetul de stat şi, foarte important, a adăugat el, este nerambursabilă.

„În reglementarea care, încă, astăzi, mai este în vigoare, atunci când prin bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, se consolida de risc seismic un bloc de locuinţe, proprietarii apartamentelor erau obligaţi să restituie statului cota lor parte din investiţia făcută de către statul român prin rate lunare egale până la 25 de ani. Deci, în maxim 25 de ani trebuia restituită întreaga sumă către bugetul de stat „, a afirmat Cseke Attila.

Ministrul a precizat că proiectul prevede o notare în cartea funciară privind interdicţia de vânzare a imobilelor sau locuinţelor consolidate pe o perioadă de 25 de ani.

„Dacă cineva doreşte, totuşi, să vândă acel apartament căruia i-a crescut valoarea în mod categoric prin această consolidare de risc seismic atunci va trebui să restituie întreaga sumă care-i revine ca şi cotă parte din finanţarea dată de către stat”, a completat Cseke Attila.