2021 – anul când prețul energiei a crescut de zece ori. Din păcate, scumpirile ar putea continua

Anul 2021 a adus recorduri nemaivăzute pe piaţa de energie, cu preţuri mai mari de peste zece ori faţă de anul trecut în toată Europa, România fiind una dintre cele mai afectate ţări, având o putere de cumpărare mult mai mică. Din păcate, nimeni nu ştie cu exactitate dacă scumpirile se vor opri sau vor continua şi anul viitor.

Anul a debutat pe piaţa energiei cu liberalizarea totală a pieţei. De fapt reliberalizarea, pentru că piaţa mai fusese odată dereglementată în 2018. La acea dată, toate au fost bune şi frumoase, pentru că preţurile erau mici şi lumea ori s-a bucurat, ori nici măcar n-a băgat de seamă. În 2021, însă, pe fondul revenirii economice postpandemie, liberalizarea pieţei de energie s-a suprapus cu creşterea preţurilor pe pieţele angro.

În plus, nici comunicarea publică nu a fost eficientă. Lumea s-a trezit în pragul Sărbătorilor de iarnă de anul trecut că piaţa se liberalizează practic de mâine şi puţini ştiau ce e de făcut. Cei care au doreau să rămână cu vechile contracte au primit denumirea de consumatori în serviciul universal şi preţul lor a crescut cu până la 20% la 1 ianuarie 2021, iar cei care doreau să semneze noi contracte pe piaţa liberă aveau la dispoziţie zeci de oferte şi nu ştiau ce să aleagă, potrivit unei analize retrospective, realizată de Agerpres.

Până s-a lămurit lumea, a durat câteva luni şi, în haosul creat atunci, mulţi consumatori s-au îndreptat către furnizorii cu oferte foarte mici. Aceştia au fost sufocaţi de cererea neaşteptat de mare într-un interval mic de timp, iar Autoritatea de Reglementare (ANRE) a amendat aproape toate companiile din piaţă pentru nerespectarea termenelor.

18:12, 21.11.2024 • Energie

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de stat în valoare de 578 de milioane de euro pentru marii consumatori de energie din România

22:57, 19.11.2024 • TEHNOLOGIE

AI și infrastructura energetică a Irlandei: de la oportunitate la dezastru energetic

Cu toate aceste sincope, piaţa s-a calmat încet-încet şi a ajuns la mijlocul anului într-o situaţie destul de bună, când peste jumătate din consumatori aveau deja contracte în piaţa liberă.

O criză generală

Dar, începând din vară, preţurile au luat-o razna peste tot în Europa. Preţul energiei electrice a depăşit 400 de euro pe MWh, ajungând de 10 ori mai mare faţă de anul trecut, cel al gazelor 130 de euro pe MWh, faţă de 3-4 euro, iar certificatul de carbon a ajuns la 90 de euro, de la 22 euro la începutul anului.

„Cât de complicată e situaţia? Din 2007, de când lucrez la ANRE, adică de aproape 15 ani, n-am mai văzut situaţia aşa de complicată ca acum”, a spus vicepreşedintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege, la mijlocul lunii decembrie.

„La începutul anului, credeam că provocarea anului 2021 va fi liberalizarea şi aşa a fost în primul semestru, apoi preţurile au început să crească în piaţă şi în câteva luni am ajuns la o criză generală, nu cred că cineva se aştepta la preţuri de 300 de euro pe MWh la energie peste tot în Europa (între timp au ajuns la 400 de euro – n.r.) sau 130 euro pe MWh la gaze naturale. Este o evoluţie de la preţurile surprinzător de mici din 2020 de 3-4 euro la gaze şi de 30-40 euro la energie electrică”, a susţinut oficialul ANRE.

Consumatorii, protejaţi de stat

În faţa acestui val de scumpiri, toată Europa a luat decizia de a-şi proteja consumatorii. Comisia Europeană a publicat un set de recomandări pentru guverne.

În România, Guvernul a venit cu o ordonanţă de urgenţă, aprobată ulterior de Parlament, prin care preţul final este plafonat pentru consumatorii casnici, iar o parte din factură este compensată din bugetul de stat, în timp ce consumatorii noncasnici nu plătesc tarifele de reţea şi alte componente ale facturii.

Reducerea va fi aplicată direct în factură, iar furnizorii de energie îşi vor recupera ulterior banii de la stat. Însă furnizorii se tem că statul nu le va plăti la timp banii pentru compensarea facturilor, ceea ce va crea probleme de lichiditate în toată piaţa şi va duce la dispariţia unor companii.

„Suntem foarte îngrijoraţi că nu ne vom primi banii înapoi. Sunt atâtea portiţe în legislaţie pentru a amâna aprobarea plăţilor, decontului. În opinia noastră, ar trebui modificat ordinul comun privind normele de aplicare. Dacă vom primi banii după şase luni, la finalul iernii, s-ar putea să nu mai fie aceeaşi concurenţă pe piaţă”, a spus Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie (AFEER).

Potrivit acestuia, în fiecare săptămână vedem câte un faliment al unei companii din energie, iar datele ANRE confirmă acest lucru. Mai mult de 10 furnizori de gaze au ieşit din piaţă până acum, ca urmare a preţurilor mari, aproximativ 70.000 de consumatori au fost preluaţi de furnizorii de ultimă instanţă şi există riscul ca şi alte companii să ajungă în această situaţie, spune vicepreşedintele Zoltan Nagy-Bege.

Ministrul de resort, Virgil Popescu, i-a asigurat de mai multe ori pe reprezentanţii industriei că-şi vor primii banii la timp, adică în 30 de zile de la emiterea facturii. De altfel, în bugetul de stat pentru 2022 sunt prevăzute 1,2 miliarde de lei credite bugetare pentru compensarea facturii consumatorilor casnici (la Ministerul Muncii), precum şi 2,1 miliarde de lei credite bugetare şi 4 miliarde de lei credite de angajament pentru consumatorii noncasnici (la Ministerul Energiei).

Soluţia: economia de energie

Cea mai ieftină energie este cea economisită şi dacă vrem facturi mai mici trebuie să avem grijă să nu mai lăsăm becurile aprinse fără a fi nevoie. Acesta este un adevăr pentru care au fost taxate mai multe persoane publice care l-au rostit, de-a lungul timpului. Însă el rămâne valabil şi, în situaţia de acum, este cel mai bun lucru pe care îl pot face consumatorii casnici. Alături, desigur, de achiziţia unor echipamente eficiente energetic, de monitorizarea consumului, dar şi de schimbarea furnizorului, dacă găsim oferte mai ieftine.

Pe termen lung, statul trebuie să construiască de urgenţă noi capacităţi de producţie sau să ajute investitorii privaţi să facă asta. În plus, este nevoie de o legislaţie stabilă. „Pentru că altfel investitorii, când văd că legile se schimbă de la o zi la alta, chiar dacă climatul pare frumos, e posibil să nu mai creadă. Este o competiţie între ţări”, spune Ion Lungu, directorul executiv al AFEER.

Vestea cea mai proastă este că nimeni nu poate spune cu exactitate dacă preţurile vor scădea anul viitor sau dacă aceasta este noua normalitate. Cu siguranţă, însă, este un moment de cotitură pe piaţa de energie, care ne va obliga să găsim noi resurse şi noi tehnologii, mai eficiente şi mai puţin poluante.