2023: Zece evenimente care au marcat anul în lume

Anul 2023 a avut aproape de toate: războaie, catastrofe naturale, lovituri de stat, lansări în spațiu, nemulțumiri sindicale, scandaluri.

De la războiul Israel-Hamas la cutremurele care au lovit Marocul și Turcia, trecând prin contraatacul ucrainean sau greva de la Hollywood, iată zece evenimente care au marcat anul 2023 în lume.

– Războiul Israel-Hamas –

Pe 7 octombrie, militanții mișcării islamiste palestiniene Hamas s-au infiltrat în sudul Israelului și au masacrat așezările de graniță și un festival de muzică. Aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili – bărbați, femei, copii – au fost ucise de partea israeliană, potrivit ultimelor cifre oficiale. Ulterior a început o anchetă privind violul și mutilarea femeilor.

Atacul, a cărui amploare și brutalitate a fost fără precedent de la înființarea Israelului în anul 1948, a îngrozit țara și nu numai. Aproximativ 240 de persoane, inclusiv zeci de copii și bătrâni, au fost luate ostatici.

Hotărâtă să „elimine” Hamas, care este considerată o organizație teroristă de către Statele Unite, Uniunea Europeană și Israel, armata israeliană a răspuns cu bombardamente masive împotriva Gazei și a cerut civililor să fugă în partea de sud a enclavei. Pe 27 octombrie a început operațiunile terestre în partea de nord a teritoriului, pe care treptat începe să le controleze.

Severitatea pagubelor și amploarea distrugerii provoacă critici internaționale și îngrijorare pentru soarta populației civile palestiniene, care este lipsită de apă, electricitate, hrană și medicamente din cauza asediului complet impus de Israel.

În primele șapte săptămâni de conflict, acest bombardament al Fâșiei Gaza a ucis aproape 15.000 de oameni, inclusiv 6.150 cu vârsta sub 18 ani, potrivit guvernului Hamas. Conform ONU, mai mult de două treimi din cei 2,4 milioane de locuitori ai Fâșiei au fost strămuți.

Ajutorul umanitar a crescut odată cu intrarea în vigoare la 24 noiembrie a unei încetări a focului de patru zile, care a fost prelungită cu 48 de ore, dar a fost descrisă ca fiind foarte inadecvată de agențiile ONU. Cincizeci de ostatici au fost eliberați, așa cum se prevede în acordul de încetare a focului, în schimbul eliberării a 150 de palestinieni deținuți în Israel.

– Contraatacul dificil al Ucrainei –

În ianuarie, armata rusă, întărită de 300.000 de rezerviști și susținută de paramilitarii grupului Wagner, a trecut din nou la ofensivă, în principal în Donbas, din estul Ucrainei. În mai, Moscova a anunțat că a capturat Bakhmut, după cea mai lungă și sângeroasă bătălie de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie 2022.

Contraofensiva Kievului, mult așteptată de aliații săi occidentali, a fost lansată la începutul lunii iunie cu scopul de a recuceri teritoriul ocupat de Moscova. Dar a fost oprită de apărarea rusă. În ciuda miliardelor primite ajutor militar occidental, forțele armate ucrainene au reușit să recucerească doar câteva sate din regiunile de sud și de est.

Pe 24 iunie, luptătorii grupului Wagner, care s-au revoltat, au început să mărșăluiască spre Moscova. Președintele Vladimir Putin a denunțat „trădarea” liderului lor, Evgheni Prigojin, care în cele din urmă le-a ordonat oamenilor săi „întoarcerea” în lagărele lor. Moartea, două luni mai târziu, a șefului lui Wagner într-un accident de avion ridică semne de întrebare, Occidentul și Ucraina suspectând implicarea Kremlinului.

După luni de contraofensivă fără rezultat, Kievul a susținut la mijlocul lunii noiembrie că a împins armata rusă la kilometri adânci în malul stâng al Niprului, în regiunea de sud a Hersonului.

Pe 21 noiembrie, liderii europeni călătoresc la Kiev pentru a-și reînnoi sprijinul pentru Ucraina, care se teme că angajamentul aliaților săi scade pe măsură ce atenția internațională se îndreaptă către războiul dintre Israel și Hamas.

– Cutremurele mortale –

În noaptea de 5 spre 6 februarie, unul dintre cele mai mortale cutremure din ultimii 100 de ani a provocat mari distrugeri în sud-estul Turciei și o parte a Siriei. Cutremurul cu magnitudinea de 7,8, care a fost urmat de alte nouă ore mai târziu, a ucis cel puțin 56.000 de oameni, dintre care 6.000 de partea siriană.

Imagini șocante au făcut înconjurul lumii: un tată strângând mâna fiicei sale de 15 ani îngropată sub dărâmături în Turcia; sau cea a unui nou-născut salvat în Siria în timp ce încă era atașat de cordonul ombilical de mama sa moartă.

Un alt cutremur mortal a lovit Marocul. Era ora 23:11 vineri, 8 septembrie, când un puternic cutremur a zguduit cartierul Marrakech din centrul regatului.

Cu o magnitudine de 6,8 până la 7, cea mai puternică înregistrată vreodată în această țară, cutremurul a făcut aproape 3.000 de morți și peste 5.600 de răniți.

Cutremurul a afectat aproximativ 60.000 de case din aproape 3.000 de sate din Atlasul Superior și zonele învecinate, unde accesul este uneori foarte dificil.

– Creșterea instabilității în Africa –

Două lovituri de stat au avut loc în anul 2023 în Africa: în Niger, o țară din Sahel afectată de violențe jihadiste, armata a preluat puterea pe 26 iulie, invocând o „situație de securitate în deteriorare”. De atunci, președintele demis Mohamed Bazum a fost plasat în arest la domiciliu.

În Gabon, o lovitură de stat militară l-a înlăturat pe Ali Bongo Odiba pe 30 august, imediat după alegerile prezidențiale criticate pe scară largă pentru nereguli care l-au făcut ales pentru al treilea mandat. Ali Bongo, a cărui familie conduce această țară din Africa Centrală de mai bine de 55 de ani, se află încă în Libreville și are libertate de mișcare.

Din 15 aprilie, un război din Sudan între armata, condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan, și forțele paramilitare ale fostului său șef adjunct, Mohamed Hamdan Daglo, a provocat peste 10.000 de morți, potrivit unei estimări. -organizația guvernamentală Acled, despre care se crede că este mult sub realitate.

După Mali și Republica Centrafricană în anul 2022, Franța a fost nevoită să-și retragă trupele din alte două foste colonii, Burkina Faso în februarie și Niger în octombrie, sub presiunea guvernelor de acolo și ostilitatea publică.

– Inteligența artificială stârnește Hollywoodul –

Din luna mai, scenariștii americani, cărora li s-au alăturat actorii la mijlocul lunii iulie, au intrat în grevă pentru a cere salarii mai bune și cadrul de reglementare al inteligenței artificiale.

Acea grevă, fără precedent la Hollywood încă din anii 1960, a fost încheiată în septembrie de către scenariști, cu un contract salarial și garanții privind utilizarea inteligenței artificiale.

Actorii, îngrijorați că studiourile vor folosi această tehnologie pentru a-și clona vocea și imaginea pentru a le reutiliza pentru totdeauna fără compensație sau consimțământ, nu s-au întors pe platourile de filmare până în noiembrie.

Pe lângă majorările salariale, greva a permis să fie impuse noi restricții privind utilizarea inteligenței artificiale. În total, a paralizat timp de șase luni producția de filme și seriale americane și a costat economia americană cel puțin 6 miliarde de dolari. Producțiile majore, precum seria „Stranger Things”, au cunoscut întârzieri.

– Planeta se supraîncălzește –

Lunile din iunie până în octombrie au fost cele mai fierbinți înregistrate vreodată la nivel global, a anunțat observatorul european Copernic, conform căruia anul 2023 va depăși „aproape sigur” recordul anual din 2016 și va fi „cel mai fierbinte înregistrat”.

Aceste temperaturi sunt însoțite de secete sinonime cu foamete, incendii devastatoare sau furtuni puternice.

Canada s-a confruntat, astfel, anul acesta cu o serie de incendii forestiere de proporții istorice, care au incendiat peste 180 de milioane de hectare și au strămutat 200.000 de oameni.

Incendiile care au izbucnit în august în Hawaii au cuprins stațiunea Lahaina din Maui, ucigând 97 de persoane.

Grecia a fost grav afectată de incendii din timpul verii (28 de morți), inclusiv cel de la Evros, cel mai mare înregistrat vreodată în Uniunea Europeană. Apoi, în septembrie, inundațiile au provocat mari distrugeri în câmpia fertilă a Tesaliei și au luat viața a 17 oameni.

Incendiile puternice, exacerbate de secetă, au făcut ravagii și în Rodos și Corfu, precum și în zone din bazinul mediteranean precum Algeria și Sicilia.

– Întoarcerea pe Lună –

Luna este din nou în centrul cursei spațiale. India a reușit pe 23 august să aterizeze pentru prima dată o rachetă fără pilot, Chandrayaan-3 („navă lunară” în sanscrită) într-o zonă neexplorată din apropierea Polului Sud.

Cu câteva zile mai devreme, sonda spațială rusă Luna-25, prima misiune a Moscovei pe Lună din anul 1976, s-a prăbușit în aceeași zonă, care este centrul de interes din cauza prezenței apei sub formă de gheață.

Înainte de India, doar Statele Unite, Uniunea Sovietică și China reușiseră să facă aterizări controlate pe Lună.

La rândul său, NASA americană mizează pe racheta Starship, dezvoltată de Space X – compania lui Elon Musk – pentru misiunile Artemis cu care se va întoarce pe Lună, aspirând să trimită din nou astronauți acolo în anul 2025, pentru prima dată din 1972.

Pe 20 aprilie, Starship a decolat complet pentru prima dată, dar defecțiunile motorului au forțat Space X să arunce în aer racheta după patru minute. În al doilea test, în noiembrie, treapta superioară a uriașei rachete a reușit să ajungă în spațiu, dar o „anomalie” a făcut-o să explodeze.

Startup-ul japonez ispace, la rândul său, nu a reușit să aterizeze rover-ul Hakuto-R în aprilie, dar agenția spațială din Japonia Jaxa a lansat o nouă misiune pe Lună la începutul lunii septembrie.

– Sărutul forțat în fotbalul spaniol –

Pe 20 august, la câteva minute după ce Spania a câștigat Cupa Mondială feminină de la Sydney, Luis Rubiales, pe atunci președinte al Federației Spaniole de Fotbal, a sărutat-o ​​brusc pe atacantul Jenny Hermoso, stârnind indignarea internațională.

În timp ce Jenny Hermoso a denunțat o acțiune „sexistă, inadecvată și neconsensuală” din partea sa, Luis Rubiales a susținut de mult că nu a fost altceva decât un „sărut consensual”, înainte de a demisiona pe 10 septembrie. Justiția i-a adus acuzații pentru „agresiune sexuală” și i s-a impus de Fifa, federația internațională de fotbal, o suspendare de trei ani a tuturor activităților legate de fotbal.

Acest „#MeToo al fotbalului spaniol” a avut un impact și mai puternic, deoarece fotbalul feminin, precum cea de-a noua Cupă Mondială, generează din ce în ce mai mult entuziasm.

– Lovitură de fulger în Nagorno Karabakh –

La 19 septembrie, Azerbaidjanul a atacat Nagorno-Karabah, o enclavă separatistă locuită în principal de armeni, care a fost revendicată de Baku și Erevan de mai bine de trei decenii.

Această enclavă muntoasă – care și-a declarat unilateral independența în 1991 cu sprijinul Armeniei după prăbușirea Uniunii Sovietice – fusese deja scena a două războaie între fostele republici sovietice ale Caucazului (din anul 1988 până în anul 1994 și în toamna anului 2020). ).

În 24 de ore, autoritățile acelui teritoriu, care fusese abandonat de Erevan, au capitulat și s-a încheiat încetarea focului. După acest atac fulger, care a luat viața a aproape 600 de oameni, majoritatea celor 120.000 de locuitori ai săi au fugit în Armenia, în timp ce Nagorno-Karabah a anunțat că se va dizolva la 1 ianuarie 2024.

La mijlocul lunii noiembrie, Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga, unde Erevan a făcut apel, a ordonat lui Baku să permită întoarcerea „în toată siguranța” locuitorilor din Nagorno-Karabah. Sunt în desfășurare discuții mediate internațional pentru semnarea unui acord de pace.

– Un lider ultra-liberal al Argentinei –

Economistul ultraliberal Javier Millay, în vârstă de 53 de ani, a preluat atribuțiile prezidențiale Argentinei pe 10 decembrie, după victoria sa din 19 noiembrie împotriva centristului Sergio Massa.

Acest cenzor „antisistemic” al peroniştilor şi liberalilor care au alternat timp de douăzeci de ani la putere promite un tratament de şoc în cea de-a treia economie a Americii Latine, unde inflaţia rulează la ritmuri record: privatizări peste tot, reduceri „cu drujba” ale cheltuielilor publice şi înlocuirea pesoului argentinian cu dolarul, desființarea băncii centrale.

Printre ideile sale cele mai controversate se numără dereglementarea vânzărilor de arme în țară și o „soluție de piață” pentru donarea de organe.

Cu toate acestea, cu partidul său încipient, La Libertad Avanza, doar al treilea în camera inferioară a parlamentului, cu 38 din 257 de voturi, Millay va trebui să facă alianțe pentru a-și duce planurile la capăt.

sursa APE BEE