24 iunie: De la Legiunea Arhanghelul Mihail la Garda de Fier – extremism și violență în România

La data de 24 iunie 1927, Corneliu Zelea Codreanu a înființat Legiunea Arhanghelul Mihail, cunoscută sub denumirea de Garda de Fier.

Legiunea Arhanghelul Mihail a fost o mișcare politică și socială extremistă de orientare naționalistă și fascistă din România interbelică. Fondată inițial ca o organizație de tineret universitar, Legiunea Arhanghelul Mihail a evoluat într-un partid politic cu o puternică orientare antisemită, anticomunistă și antiestablishment.

Corneliu Zelea Codreanu, cunoscut și sub numele de „Căpitanul”, a fost liderul charismatic și carismatic al mișcării, inspirând devotament și loialitate din partea membrilor săi. Ideologia sa se concentra pe conceptele de naționalism radical, ortodoxism și combaterea a ceea ce el considera a fi dușmanii tradiției și ai identității românești.

Garda de Fier a fost implicată în numeroase acțiuni violente și conflicte politice în perioada interbelică, având o prezență puternică în mediul urban și rural din România. Mișcarea a fost caracterizată de extremism, violență și intoleranță față de minorități, precum evreii și comuniștii.

Pe măsură ce Garda de Fier a câștigat popularitate și influență, relația sa cu autoritățile statului s-a deteriorat, culminând cu interdicția și persecuția mișcării de către guvernul regal în anii 1930. Cu toate acestea, Garda de Fier a continuat să acționeze în clandestinitate și să provoace agitații politice și sociale în România până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

1. Scopuri și Ideologie: Garda de Fier promova un amestec de naționalism și extremism de dreapta, având ca scop declarat apărarea intereselor naționale și promovarea valorilor tradiționale românești. Mișcarea susținea o formă radicală de naționalism care își avea rădăcinile în conceptul de „sânge și pământ”, considerând că națiunea română și ortodoxia trebuiau să fie păstrate în fața influențelor străine.
2. Activități și Metode: Garda de Fier a fost implicată în numeroase acțiuni violente împotriva adversarilor săi politici, inclusiv asasinate, atacuri armate și acte de teroare. Mișcarea a folosit violența și intimidarea pentru a-și atinge obiectivele politice și pentru a-și promova agenda extremistă.
3. Relația cu Autoritățile: De-a lungul existenței sale, Garda de Fier a avut o relație tensionată cu autoritățile statului român. În ciuda eforturilor de a legaliza mișcarea și de a intra în politică mainstream, Garda de Fier a fost adesea văzută ca o amenințare la adresa stabilității și ordinii publice din țară, ceea ce a dus la represiuni și persecuții din partea guvernului.
4. Moștenire și Recepție: Garda de Fier a lăsat o amprentă puternică asupra istoriei și politicii României, influențând ulterior mișcările naționaliste și extremiste din țară. De-a lungul anilor, interpretările asupra rolului și influenței Garda de Fier au fost diverse, unele considerând mișcarea drept un simbol al rezistenței împotriva opresiunii, în timp ce altele o condamnă pentru violența și intoleranța sa.

Legionarii, membrii ai Garda de Fier, au fost implicați în mai multe acte de violență și teroare în perioada interbelică din România. Iată câteva exemple notabile:

1. 1. Execuțiile lui Vernichescu și Stelescu, care demonstrează caracterul criminal al angajamentului politic legionar.
   2. Asasinarea lui I. G. Duca.
   3. Războiul civil dintre stat și legionari, culminând în execuții extrajudiciare și violențe.
   4. Execuțiile sumare de la Jilava și asasinarea lui Nicolae Iorga și Virgil Madgearu în contextul rebeliunii din ianuarie 1941.
   5. Antisemitismul legionar care a condus la acțiuni pogromiste și genocidare împotriva evreilor.