29 august: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Ce nu trebuie să mâncați astăzi

Sfântul Ioan Botezătorul este considerat cel mai mare dintre sfinți, după Fecioara Maria. Praznicul de azi marchează Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – sărbătoare care încheie anul bisericesc 2022.

Biserica ortodoxă serbează de obicei ziua morții sfinților, adică data trecerii lor la cele cerești. Dar numai Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul fac excepție de la această regulă. Biserica a închinat Sf. Ioan șase sărbători: zămislirea lui – 23 septembrie; nașterea – 24 iunie; soborul lui – 7 ianuarie; tăierea capului – 29 august; prima și a doua aflare a capului său – 24 februarie; a treia aflare a capului Sf. Ioan – 25 mai.

Alături de Schimbarea la Faţă a Domnului şi Adormirea Maicii Domnului, Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul este o sărbătoare cu semnificaţie eshatologică. De aceea Sfinții Părinţi au rânduit ca cele trei sărbători să fie prăznuite în luna august, ultima lună din anul bisericesc, ca semn că acest chip al lumii va trece, că cer nou şi pământ nou vor fi potrivit crestinortodox.ro.

Se spune că Sfântul Ioan Botezătorul mai este numit și Înaintemergătorul, fiindcă el este cel care a anunțat venirea lui Iisus Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Deşi ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post şi de doliu, unele lăcaşuri de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire îşi serbează hramul.

În trecut, oamenii care făceau păcate grele, furau, ucideau, tâlhăreau, ca să fie iertaţi, ţineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce pân’ la Cruce, adică de pe 29 august până pe 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – tradiții, obiceiuri, superstiții

Fără legătură cu dogma religioasă, există credinţe populare potrivit cărora nu ar trebui să se folosească cuţitul în această zi şi, la masă, totul se rupe cu mâna.

Alte interdicţii populare pentru această zi priveau măturatul, tăierea şi mâncarea fructelor şi legumelor cu formă rotundă ori în cruce, roşiile şi pepenii fiind evitaţi, dar acestea nu sunt prevăzute regulile scrise ale bisericii şi sunt considerate superstiţii.

Totodată, din ajunul sărbătorii şi în ziua praznicului nu se mănâncă preparate din varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe varză, de şapte ori, şi iar a înviat. Din același motiv nu se mănâncă nici fructe sau legume roşii.

De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care au forma capului.

Pentru sporul familiei şi pentru alungarea bolilor, în familiile în care au murit rude, în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică, se respectă momentele de reculegere şi se împart pachete cu struguri, pâine şi apă.

Tradiția spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru, în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.

Misiunea lui Ioan a fost cea de a pregăti poporul pentru venirea Mântuitorului. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-l descoperi pe acesta. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!”.