29 septembrie – Ziua internațională a conștientizării asupra risipei și deșeurilor alimentare. Câtă mâncare se pierde în lume

Pe data de 29 septembrie se sărbătorește, în întreaga lume, Ziua internațională a conștientizării asupra risipei și deșeurilor alimentare, scopul fiind atragerea atenției asupra modului în care sunt produse și consumate produsele alimentare. În același timp, este un semnal de alarmă cu privire la efectele negative pe care risipa alimentară le presupune, dar și la situația disperată în care se află milioane de oameni la nivel global, din cauza foametei.  

În UE, sunt estimate ca fiind generate anual în jur de 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare, provenite de pe întregul lanț alimentar, însă ponderea cea mai mare o reprezintă deșeurile din gospodării. Risipa alimentară generează schimbări climatice, având o amprentă de carbon de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră globale și, pe lângă costurile socio-economice pe care le implică, are și implicații de natură etică: aproximativ 800 de milioane de oameni din lume sunt subnutriți.

Românii aruncă 70 kg de mâncare pe an

Românii aruncă la gunoi o cantitate de 1,35 de milioane tone de hrană în fiecare an, potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite (ONU). Este vorba doar de alimente sau mâncare provenite din gospodăriile românilor, pentru că pentru deșeurile alimentare rezultate din comerț sau HoReCa nu există niciun fel de date.

Pe cap de locuitor, cantitatea ajunge de 70 kg, volum similar celui din țările vecine. La fel ca noi, stau și cehii sau slovacii. În cazul bulgarilor,volumul este ceva mai mic – 68/kg pe cap de locuitor, față de situația din Republica Moldova sau Ucraina, unde se înregistrează 76 de kilograme.

Risipa alimentelor în România este reglementată prin intermediul  Legii 217 publicată în Monitorul Oficial pe 17 noiembrie 2016, act normativ care stabilește ce trebuie să facă  operatorii economici, pentru a reduce cantitățile care ajung la gunoi.  

 O treime din alimente pierdută, la nivel mondial

O treime din alimentele produse pentru consumul uman se pierde sau se irosește la nivel global, potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite. Dacă am putea salva o pătrime din alimentele pierdute sau irosite, în prezent, am putea hrăni 870 de milioane de oameni înfometaţi în întreaga lume.

În același timp, pierderea şi risipa de alimente este responsabilă de aproximativ 8% din emisiile globale de gaze cu efect de sera, în condițiile în care aproape 30% din terenurile agricole ale lumii sunt ocupate, în prezent, pentru a produce alimente care nu sunt consumate niciodată.

Resurse irosite

Cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a  desemnat, în 2019, ziua de 29 septembrie drept Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (Rezoluţia A/RES/74/209), fiind recunoscut, astfel, rolul fundamental pe care îl are producţia durabilă de alimente în promovarea securităţii şi nutriţiei alimentare. 

Trebuie să fim conștienți că atunci când alimentele sunt pierdute sau irosite, toate resursele folosite pentru a le produce – apa, pământul, energia, forţa de muncă şi capitalul – se irosesc. În plus, eliminarea pierderilor de alimente şi a deşeurilor în depozitele de deşeuri duce la emisiile de gaze cu efect de seră, contribuind la schimbările climatice.

Cum sărbătorește Ministerul Agriculturii

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în colaborare cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București, organizează pe data de 29 septembrie 2021, un eveniment on-line dedicat zilei internaționale a conștientizării asupra risipei și deșeurilor alimentare, care se desfășoară în cadrul campaniei: „Și tu poți proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente”.

Pe lista temelor de discuție se află aspecte legate de obligațiile actorilor de pe lanțul agroalimentar, despre cum se poate adapta producția de alimente astfel încât să nu existe pierderi, ce pot face consumatorii pentru a limita risipa alimentară sau cum se poate redistribui/utiliza surplusul de alimente provenit din activitatea economică.

Evenimentul se adresează autorităților responsabile implicate în reglementarea acțiunilor desfășurate pe tot lanțul alimentar, mediului de afaceri și mediului academic și nu în ultimul rând consumatorilor, după cum informează Ministerul Agriculturii.