5 ani de la COVID-19. Afecțiunea misterioasă care afectează mii de oameni după ce s-au infectat

La cinci ani de la începutul pandemiei de COVID-19, lumea se confruntă cu un fenomen misterios și îngrijorător: long COVID, o afecțiune care continuă să afecteze mii de oameni din întreaga lume. Deși milioane de persoane care au trecut prin boală nu au avut simptome pe termen lung, un număr semnificativ de pacienți se confruntă cu oboseală extremă și dizabilități persistente. Iar răspunsul la întrebarea „de ce anume au făcut long COVID” rămâne un mister.

„Long COVID” afectează milioane de oameni

„Long COVID”, definit ca o serie de simptome care pot apărea imediat după infectare sau mult timp după ce boala a trecut, afectează o gamă largă de persoane. Unii suferă de oboseală cronică, cunoscută sub denumirea de ME/CFS. Această stare de epuizare extremă poate dura luni sau chiar ani, iar persoanele afectate se confruntă adesea cu incapacitatea de a-și relua activitățile obișnuite.

Dr. Amy Engebretson, fost medic la Spitalul St. Paul, Minnesota, a fost una dintre primele care a descoperit impactul devastator al „long COVID”  asupra vieții ei. După o infecție ușoară în martie 2020, Engebretson a rămas cu o oboseală cronică care a forțat-o să renunțe la cariera ei. La cinci ani după infecție, ea încă doarme aproximativ jumătate din zi și a spus:

„Nu sunt aproape deloc persoana care eram înainte”, conform Seattle Times.

De ce unii oameni dezvoltă long COVID și alții nu?

Cercetătorii nu au ajuns încă la un consens privind cauzele exacte ale long COVID. Unele teorii sugerează că virusul COVID-19 ar putea reactiva virusuri latente, cum ar fi Epstein-Barr, care sunt deja prezente în corpul uman. Alte ipoteze vorbesc despre posibilitatea ca COVID-19 să fi provocat daune permanente unor organe sau să fi lăsat o cantitate mică de virus în corp, care continuă să provoace probleme.

În ciuda cercetărilor în desfășurare, este clar că long COVID afectează în mod disproporționat anumite grupuri de populație. Persoanele de vârstă mijlocie, femeile și minoritățile sunt cele mai afectate, în timp ce seniorii, care au suferit cele mai multe spitalizări și decese, sunt mai puțin susceptibili de a raporta simptome de long COVID. Dr. Stephanie Grach de la Mayo Clinic sugerează că schimbările hormonale, cum ar fi cele care apar în perioada menopauzei, pot crește riscul ca femeile să dezvolte această afecțiune.

Se tratează?

În prezent, nu există un tratament specific pentru această afecțiune, iar cercetările pentru găsirea unor soluții sunt încă în stadiu incipient. Deși vaccinarea poate ajuta la reducerea riscurilor de a dezvolta forme severe de COVID-19, cercetările arată că vaccinurile nu previn apariția acestei afecțiuni. Tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor, iar pacienților li se ajustează medicația pentru a trata afecțiuni precum agravarea astmului.

Proiectul Recover, susținut de guvernul federal al SUA, include mii de pacienți cu long COVID și adună date esențiale pentru a înțelege mai bine această afecțiune. Cu toate acestea, unii experți consideră că cercetarea este prea concentrată pe observarea pacienților și nu investește suficient în testarea de noi medicamente care ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor.