5 Lucruri esențiale despre rezultatele alegerilor UE

După ce 185 de milioane de voturi au fost exprimate în 27 de țări, POLITICO ne aduce la curent cu cele mai importante aspecte ale alegerilor pentru Parlamentul European. Rezultatele acestor alegeri oferă o imagine clară asupra direcției în care se îndreaptă Uniunea Europeană și subliniază schimbările semnificative în peisajul politic european. Euroconcluziile arată cam așa:

1. Partidul Popular European (EPP) triumfă

Conservatorii europeni sunt în culmea fericirii. Partidul Popular European (EPP) a obținut o victorie clară în alegerile de duminică, consolidându-și poziția în Parlamentul European. Cu aproximativ 184 de parlamentari, EPP va ocupa un sfert din cele 720 de locuri în hemiciclu, conform datelor provizorii. Este singurul partid centrist care a înregistrat o creștere în aceste alegeri. Socialiștii și Democrații (S&D) au rămas stabili, în timp ce grupul liberal Renew Europe a fost decimat.

Manfred Weber, liderul grupului EPP, a subliniat că partidul său reprezintă interesele industriei, zonelor rurale și agricultorilor din Europa. Această victorie oferă EPP cea mai bună poziție pentru a influența politica UE, înclinând agenda spre dreapta. EPP ar putea să formeze din nou o mare coaliție cu socialiștii și liberalii sau ar putea negocia relații de lucru pe anumite probleme cu partide mai de dreapta, fără a-și aliena aliații centriști.

2. Creșterea (așteptată) extremei drepte

Așa cum au prezis sondajele, forțele de extremă dreapta au înregistrat câștiguri semnificative în blocul european. În Franța, Adunarea Națională (Rassemblement National) a obținut aproape o treime din voturi, consolidându-se ca principalul grup ultra-naționalist în viitorul Parlament. În Italia, Fratelli d’Italia, condus de premierul Giorgia Meloni, a obținut mai mult de un sfert din voturi.

Grupurile europene de extremă dreapta, Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și Identitate și Democrație (ID), vor controla 131 de locuri în Parlament. Aceasta nu include cei 15 parlamentari de la Alternativa pentru Germania, cei 10 reprezentanți ai partidului Fidesz al premierului ungar Viktor Orbán, cei șase membri ai partidului Confederation din Polonia sau cei trei membri ai partidului bulgar pro-Kremlin Revival.

Avansul lui Meloni în Italia a subminat Liga; odată cel mai important partid din grupul Identitate și Democrație, Liga a pierdut două treimi din locurile sale. În Spania, partidul Vox a fost similar subminat de noul partid The Party is Over, condus de personalitatea de extremă dreapta Alvise Pérez, care a obținut trei locuri ce ar fi putut merge la Vox, care și-a dublat reprezentarea la șase parlamentari.

Dacă extrema dreapta ar forma un singur grup, ar fi a doua cea mai mare forță în Parlament, după Partidul Popular European. Rivalitățile și dezacordurile din cadrul său fac acest scenariu puțin probabil, dar dimensiunea sa va pune, totuși, presiune asupra politicii UE spre dreapta.

3. Ursula von der Leyen și drumul său îngust spre victorie

Rezultatele de duminică sugerează că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are șanse bune să rămână în funcție, dar nu este o certitudine. Dacă va obține sprijinul liderilor naționali ai UE, va avea nevoie ca Parlamentul să îi confirme candidatura. În 2019, a fost aleasă cu voturi din partea EPP, S&D și Renew Europe. Aceeași coaliție ar putea, în principiu, să îi ofere o altă majoritate.

Von der Leyen va trebui să numere voturile cu atenție, deoarece votul pentru candidatura sa este secret. Ultima dată, în teorie, se putea baza pe sprijinul a 440 de parlamentari din cele trei grupuri centriste, dar a obținut doar 383 de voturi. De această dată, cele trei grupuri vor avea peste 400 de parlamentari în hemiciclu. Acest lucru ar trebui să fie suficient, dacă toți membrii lor vor vota pentru ea, dar nu este sigur că toți o vor face: chiar și unele partide din EPP au spus că nu o vor sprijini.

4. Învățătura de la Verzi

După cinci ani în care Bruxelles-ul a făcut din Green Deal problema sa principală, alegătorii s-au întors împotriva partidelor ecologiste și și-au propulsat reprezentanții afară din Parlament. Cele mai mari pierderi pentru Verzi au venit din delegațiile din Franța și Germania, care reprezentau jumătate din forța mișcării în Parlament. În ciuda unor mici avansuri în țări precum Olanda și Danemarca, grupul va pierde mai mult de o duzină de parlamentari, scăzând de la al patrulea la al șaselea cel mai mare partid din hemiciclu.

5. Eșecul grupului Renew Europe

Grupul Renew Europe — al treilea pilon al marii coaliții care a dominat Parlamentul în ultimii cinci ani — a fost lovit puternic duminică. În Franța, partidul lui Emmanuel Macron a implodat pe măsură ce alegătorii și-au exprimat frustrarea față de guvernul național votând pentru extrema dreapta. Filiala spaniolă a grupului, Ciudadanos, a dispărut complet: cele șapte locuri pe care le avea în Parlament au fost absorbite de Partidul Popular de centru-dreapta. Pierderi similare au fost observate în grupurile asociate din România, Danemarca și Estonia.

Cu aproximativ 14% din locurile Parlamentului, Renew a acționat în mare parte ca o platformă de menținere a echilibrului de putere în mandatul precedent. Acum, partidul este puțin probabil să aibă aceeași putere datorită dimensiunii sale reduse, o dezvoltare negativă pentru figuri precum Macron, care spera să folosească Renew pentru a-și promova viziunea pentru Europa la Bruxelles.

Consecințele pentru liderii naționali

Ca de obicei în alegerile pentru Parlamentul European, cetățenii din întregul bloc au folosit votul ca pe un referendum de facto asupra guvernelor lor naționale. În Franța, victoria copleșitoare a Adunării Naționale de extremă dreapta l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să reacționeze prin dizolvarea Adunării Naționale și convocarea de alegeri anticipate.

Deși niciun alt lider național nu a reacționat cu o asemenea dramatism, rezultatele negative pentru partidele de guvernământ din țări precum Germania și Ungaria au fost interpretate ca lovituri pentru liderii lor respectivi.

În Danemarca, Social-Democrații premierului Mette Frederiksen și-au păstrat locurile într-un vot care a fost prezentat ca un referendum asupra gestionării imigrației de către guvernul său centrist. În Spania, încercarea de a prezenta alegerile ca un plebiscit asupra premierului Pedro Sánchez a eșuat: Partidul său Socialist aproape că a egalat cu Partidul Popular de centru-dreapta, subminând încercarea conservatorilor de a folosi rezultatele pentru a răsturna guvernul său de coaliție minoritară.

Rezultatele acestor alegeri arată clar că politica europeană se îndreaptă într-o direcție mai conservatoare, iar extremismul de dreapta câștigă teren semnificativ. Liderii naționali și europeni vor trebui să navigheze cu grijă pe acest nou teren politic pentru a menține stabilitatea și coeziunea în UE.