7 semnale de alarmă pentru economia României: Ce spun ultimele date BNR

În ianuarie 2025, România a înregistrat o serie de semnale economice îngrijorătoare, conform datelor publicate de Banca Națională a României. Deficitul contului curent a crescut față de aceeași perioadă a anului trecut, iar structura balanței de plăți a continuat să arate dezechilibre semnificative, cu o scădere a investițiilor străine directe și o ușoară scădere a datoriei externe. În ciuda unei scăderi a datoriei pe termen lung, gradul de acoperire a importurilor și datoriei externe pe termen scurt rămâne un subiect de îngrijorare.

Potrivit datelor publicate azi de BNR, deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la 1.646 milioane euro, marcând o creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului anterior. Aceste evoluții subliniază o vulnerabilitate economică tot mai mare, cu impact direct asupra stabilității financiare a țării. În continuare, vom analiza cele mai importante aspecte negative ce se desprind din aceste date și vom explora implicațiile fiecăruia.

1. Creșterea deficitului contului curent

Deficitul contului curent al balanței de plăți a crescut cu 226 milioane euro, ajungând la 1.646 milioane euro în ianuarie 2025, față de 1.420 milioane euro în ianuarie 2024. Acest fenomen este un semnal că România continuă să importe mai mult decât exportă, iar diferența o plătește prin îndatorare externă. Un deficit crescut al contului curent poate afecta cursul valutar și poate atrage o creștere a costurilor financiare, având repercusiuni asupra economiei interne, inclusiv asupra inflației și puterii de cumpărare a populației.

2. Creșterea deficitului balanței bunurilor

Balanța bunurilor a înregistrat o scădere semnificativă a excedentului, cu un deficit mai mare cu 719 milioane euro, care a atins valoarea de 2.643 milioane euro. Acest lucru sugerează o dependență tot mai mare de importurile de bunuri, în special pentru produsele industriale și consum, ceea ce pune presiune pe economia națională. Reducerea competitivității exporturilor românești și creșterea cererii interne pentru produse din afaceri externe poate conduce la o slăbire a monedei naționale și o adâncire a deficitului de cont curent.

3. Scăderea excedentului balanței serviciilor

Excedentul balanței serviciilor, care include activități economice precum turismul, telecomunicațiile și transporturile, a scăzut cu 87 milioane euro. În mod particular, sectorul turismului a avut o scădere notabilă, cu un deficit de 416 milioane euro, ceea ce reflectă o scădere a veniturilor obținute din vizitele străine. Aceasta poate fi explicată de factori precum crizele economice internaționale, incertitudinea politică și scăderea interesului pentru România ca destinație turistică, ceea ce afectează direct capacitatea țării de a echilibra deficitul înregistrat pe partea bunurilor.

4. Scăderea investițiilor străine directe

Investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut dramatic, ajungând la doar 543 milioane euro în ianuarie 2025, comparativ cu 1.148 milioane euro în aceeași perioadă a anului trecut. Această scădere reflectă o încredere scăzută în stabilitatea și predictibilitatea economiei românești, care poate fi determinată de factori precum instabilitatea politică, reglementările fiscale imprevizibile și un mediu de afaceri tot mai riscant. Reducerea fluxurilor de capital străin ar putea afecta dezvoltarea economică și ar putea conduce la o reducere a locurilor de muncă și a productivității în sectoarele-cheie ale economiei.

5. Scăderea datoriei externe pe termen lung

Deși datoria externă totală a scăzut cu 1.632 milioane euro, această scădere este concentrată mai mult pe datoriile pe termen scurt, ceea ce semnalează o restructurare a plăților externe pe termen lung. Această schimbare ar putea indica o reducere a capacității economiei de a face față unor datorii externe mai greu de rambursat în viitor. Reducerea datoriei pe termen lung poate fi considerată o măsură pozitivă pe termen scurt, dar pe termen mediu și lung, poate ridica întrebări cu privire la sustenabilitatea economiei românești în fața unor crize externe sau al unui mediu economic global instabil.

6. Scăderea gradului de acoperire a importurilor cu rezervele valutare

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele valutare la BNR a scăzut ușor de la 5,8 luni în decembrie 2024 la 5,9 luni în ianuarie 2025. Această scădere sugerează că România are mai puține rezerve pentru a face față unei crize externe, fie că vorbim despre un șoc economic global sau despre o criză financiară internațională. În cazul unei crize externe, capacitatea de a plăti pentru importuri ar putea fi sever afectată, ceea ce ar putea conduce la o presiune asupra cursului valutar și, implicit, asupra economiei interne.

7. Reducerea gradului de acoperire a datoriei externe pe termen scurt

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a scăzut ușor de la 100,3% la 98,6%. Această mică scădere poate părea nesemnificativă, dar reprezintă o indicare a unei ușoare pierderi de protecție în fața obligațiunilor externe de scurtă durată. O scădere a rezervei valutare în fața datoriei externe pe termen scurt poate amplifica riscurile financiare, în special în condițiile unui mediu economic global volatil.