70% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită! Ce spun despre nivelul de trai
INSCOP a realizat un sondaj de opinie în care a încercat să afle ce părere au românii despre direcția pe care merge România. Rezultatul este unul tulburător.
70% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită, potrivit unui sondaj de opinie marca INSCOP. Mai mult, un procent asemănător consideră că întreaga lume se îndreaptă într-o direcție greșită.
70% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită
Dacă 70% dintre români spun că țara se îndreaptă într-o direcție greșităă, iată că 60% spun că viaţa lor este mai grea decât în urmă cu cinci ani, în timp ce doar o treime au declarat că viața lor este mai bună decât în urmă cu cinci ani. Despre următorii cinci ani, procentele se împart aproape în mod egal între cei care cred că o vor duce mai bine și cei care consideră că situația se va înrăutăți. Iată procentele celor care au răspuns întrebărilor legate de direcția României:
- 25.5% dintre români cred că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de
- 20.8% în 2022), în timp ce 70.1% sunt pesimişti în legătură cu viitorul ţării (faţă de
- 74.5% în 2022). 4.3% reprezintă ponderea non-răspunsurilor (faţă de 4.7% în 2022).
Dar cine sunt românii care cred în proporţii mai mari decât media că ţara merge într-o direcţie bună? Ei bine, aceștia sunt, potrivit sondajului, votanţii Alianţei PSD-PNL, tinerii de 18-29 de ani, persoanele cu venituri mari şi foarte mari şi angajaţii la stat.
Iată procentele celor care au răspuns la întrebări legate de direcția în care se îndreaptă omenirea:
- 24% dintre participanţii la sondaj cred că lumea se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de
- 24.2% în 2022), în timp ce 70.6% sunt de părerea contrarie (68.9% în 2022).
- 5.4% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (faţă de 6.9% în 2022).
Cine sunt cei care care cred în proporţii mai mari decât media că lumea merge într-o direcţie? Potrivit studiului INSCOP, aceștia sunt votanţi AUR, tineri de 18-29 de ani, persoanele cu venituri foarte mari.
Evoluţie calitatea vieţii – comparaţie trecut
Întrebaţi cum îşi văd viaţa din prezent în comparaţie cu acum 5 ani, 36.9% dintre respondenţi apreciază că este ”mai bună” (faţă de 29.3% în 2022), în timp ce 60.4% spun că este ”mai grea” (faţă de 68.9% în 2022). Nu ştiu sau nu răspund 2.6% din cei intervievaţi (faţă de 1.8% în 2022).
Cred în proporţii mai mari decât media că viaţa este mai bună în prezent decât în urmă cu 5 ani, votanţii Alianţei PSD-PNL, persoanele cu vârsta de 18-44 de ani, persoanele cu educaţie superioară, cele cu venituri mari şi foarte mari.
Evoluţie calitatea vieţii – proiecţie viitor
44.4% dintre români consideră că peste 5 ani viaţa lor va fi mai bună decât în prezent (faţă de 43.2% în 2022), în timp ce 46.2% cred că va fi mai grea (faţă de 46.6% în 2022), iar 9.4% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 10.2% în 2022).
Cred în proporţii mai mari decât media că viaţa va fi mai bună peste 5 ani decât în prezent votanţii AUR, tinerii de 18-29 de ani, persoanele cu educaţie superioară, gulere albe, şi cele cu venituri mari şi foarte mari.
”Comparativ cu sondajul INSCOP din 2022, ponderea românilor care cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie bună a crescut uşor, în timp ce părerile cu privire la direcţia înspre care se îndreaptă lumea sunt constante. De asemenea, şi evaluarea calităţii vieţii din prezent comparativ cu situaţia din urmă cu 5 ani relevă o creştere a percepţiilor favorabile, comparativ cu măsurătoarea din 2022. Pe de altă parte, strict raportat la datele pe 2024, ponderea celor care cred că viaţa este mai grea acum decât în urmă cu 5 ani este semnificativ mai mare decât a celor care cred că viaţa este mai bună. În ceea ce priveşte aşteptările faţă de viitor, nu se observă diferenţe semnificative faţă de măsurătoarea INSCOP din 2022, ponderile celor care că peste 5 ani viaţa va fi mai bună decât în prezent fiind relativ egală cu ponderea celor care cred că viaţa peste 5 ani va fi mai grea”, afirmă Remus Stefureac, director INSCOP Research.