Premieră așteptată: „Steaua fără nume”, o piesă de teatru iconică

Premiera celei mai noi montări a celebrei piese de teatru a lui Mihail Sebastian, “Steaua fără nume”, este programată pentru data de 29 noiembrie, la București.  Evenimentul va fi găzduit la Teatrul Național, Sala Ion Caramitru.

Piesa îi are în distribuție pe Diana Roman, Vlad Zamfirescu, Adrian Titieni, Andi Vasluianu, Valentin Teodosiu, Luminița Erga, Gabriel Vatavu și Eva Cosac.

Vlad Zamfirescu, cel care ȋși asumă atât regia spectacolului cât și rolul principal masculin, declară: “Am găsit distribuția perfectă. Mă bântuia demult piesa lui Sebastian… acum a fost să fie! Cred în povestea ei și îmi doresc să o spun așa cum a fost ea scrisă. A devenit important și provocator în zilele noastre să spui o poveste așa cum a gândit-o și scris-o autorul. E ușor să adaugi vorbe, s-o ironizezi sau s-o modernizezi, dar cred sincer că uneori o bijuterie, o piesă de mobilier, o carte sunt mai valoroase cu patina timpului pe ele.”

Iar actrița Diana Roman, căreia îi revine rolul principal feminin, a completat: “Am așteptat mult momentul acesta. E unul din rolurile la care visez de când mă știu. De când mă știu că visez la meseria aceasta frumoasă, pe care mi-am ales-o.” “Steaua fără nume” pune în lumină teme mereu actuale:  ȋncercarea de a sparge tiparele, zbaterea de a deveni mai mult decât ceea părem a fi predestinați.

Între cărți și stele

Totul, în acutala montare, e ȋnvăluit ȋntr-o aură de romantism și mister ȋmbogățită cu momente de comic de situație care dinamizează spectacolul. Această piesă de teatru, montată de multe ori de-a lungul timpului, este una dintre cele mai iubite din dramaturgia românească. Atât piesa de teatru în siNe, cât și denumirea ei au devenit iconice în teatrologia românească.

Într-un orășel șters, de provincie, Profesorul Miroiu își împarte viața între cărți și stele. In așteptarea unei rarități editoriale care vine cu trenul, traiectoria terestră i se ciocnește, în fapt de seară cu cea a Monei, tânără vânătoare de inimi, fără bilet, dar cu mare dor de explorare. Între ei se înfiripă o poveste de dragoste care, aidoma unei explozii cosmice, scutură din temelii universul micii urbe. Dacă nu știați, steaua pe care o căuta profesorului Miroiu a fost descoperită în 2009! Mai mult decât atât, unul dintre autorii descoperirii a propus ca noua stea să primească numele Mona, întocmai ca steaua descoperită de profesorul Miroiu din piesa lui Mihail Sebastian. Se pare însă că această propunere nu a fost acceptată, potrivit stiintasitehnica.com.

Autorul Mihail Sebastian s-a ascuns sub alt nume

Desigur, în afara noii puneri în scenă de la TNB, veți regăsi piesa în ecranizările pe care le găsiți cu ușurință pe YouTube. Cum a ajuns Mihail Sebastian să scrie și să pună în scenă Steaua fără nume? Mihail Sebastian (pseudonimul lui Iosif Hechter) s-a născut pe 18 octombrie 1907 la Brăila. Studiază dreptul și filozofia la București. Din 1927 demarează colaborarea cu ziarul Cuvântul, iar din 1932 cu revistele Romania literara și Azi. Membru al Asociației Criterion înființate la București unde îi are colegi pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu și Constantin Noica. Debutează în literatură cu volumul „Fragmente dintr-un carnet găsit”. A publicat romanele: „De două mii de ani” (1934), „Orașul cu salcâmi” (1935), „Accidentul” (1940). Între 1935 și 1944, ține un jurnal intim, publicat postum abia in 1996.

Ca dramaturg, publică prima piesă de teatru „Jocul de-a vacanța” în 1939. I se interzice să mai practice jurnalismul și i se retrage licența de avocat pledant, conform legislației antisemite din România începutului anilor ’40. Sub pseudonimul Victor Mincu publică piesa de teatru „Steaua fără nume”, premiera căreia are loc pe 1 martie 1944, la Teatrul Alhambra din București. Presa vremii a descris astfel evenimentul: „Autorul Mihail Sebastian se ascunde sub alt nume. Agenții „Siguranței” sunt în sala Alhambra, arhiplină de altfel. Nu a fost un succes, a fost un triumf!”. Din dramaturgia scriitorului mai fac parte și piesele „Ultima oră” si „Insula”, cea din urmă rămânând neterminată, al treilea act fiind completat de prietenul său Mircea Ștefănescu. Mihail Sebastian s-a stins în floarea vârstei pe 29 mai 1945, la București, în urma unui accident rutier.