Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 nu se închide

Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, condus de Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, rămâne în picioare.

CCR a decis că Legea pentru respingerea OUG care desfiinţa Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 este constituţională.

Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi, obiecţia Guvernului pe Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Curtea a respins ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi, obiecţia Guvernului pe Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Prin urmarea, actul normativ este constituţional, decizia CCR fiind definitivă. 

19:51, 07.11.2024 • SOCIAL

CCR: Ministerul Educației a discriminat elevii din școlile particulare și confesionale și a încălcat Constituția

17:44, 07.11.2024 • Energie

Șoc pe piața de energie: CCR desființează obligația contribuției la Fondul de Tranziție Energetică! Firmele au plătit degeaba din 2022

Pe 10 iunie, Senatul a respins, în calitate de for decizional, proiectul de lege prin care era solicitată desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

În decembrie 2019, Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române.

Institutul Revoluţiei Române s-a aflat în centrul unui scandal după ce a decis organizarea unui concert pe 22 decembrie, gest calificat de mai multe organizaţii civice drept o jignire adusă memoriei eroilor martiri ai Revoluţiei din 1989 şi urmaşilor acestora. Aceleaşi organizaţii au cerut demiterea lui Ion Iliescu şi a lui Gelu Voican Voiculescu de la conducerea acestei instituţii, precum şi reformarea ei.

Pe 6 iulie, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu respingerea actului normativ care aproba această ordonanţă de urgenţă.

Executivul argumenta desfiinţarea institutului prin faptul că de la înfiinţare şi până în prezent s-a dovedit că activitatea acestuia este irelevantă „în raport cu sumele cheltuite de la bugetul de stat prin intermediul transferurilor realizate din bugetul Senatului României”, în condiţiile în care, încă de la constituirea sa, „instituţia a reprezentat o platformă politică, iar în pofida enunţării veniturilor proprii ca sursă de finanţare, încă de la început activitatea instituţiei a fost finanţată de la bugetul de stat aproape în totalitate”.