Pericolul din casă: radonul, un gaz cancerigen emanat prin pereți și pardoseli

Pandemia ne-a întărit convingerea că dacă petrecem cât mai mult timp acasă suntem scutiți de riscuri, dar și în locuințele noastre există pericole provocate de acumularea unor gaze radioactive, inodore şi incolore, cu efecte nocive pentru organism, radonul și toronul. Toronul este un gaz produs prin dezintegrarea radioactivă a toriului. Radonul se formează prin dezintegrarea radioactivă a uraniului din pământ, fiind emanat de sol, dar și de pardoselile sau pereții locuinţelor și dacă încăperile nu sunt aerisite cel puțin câteva minute pe zi acumularea acestui gaz poate ajunge la concentrații periculoase pentru organism, provocând cancerul la plămâni.

Radonul, un gaz radioctiv care „intră” în casă prin pereți și pardoseli

De câțiva ani, echipe de cercetători de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj monitorizează  acumularea în încăperile locuințelor noastre a radonului și toronului. Cercetările de la universitatea din Galați sunt coordonate de prof. univ. dr. habil. Antoaneta Ene, de la Departamentul Chimie, Fizică şi Mediu din cadrul Facultăţii de Ştiinţe şi Mediu. Măsurătorile concentrațiilor de radon sunt realizate cu ajutorul unui aparat portabil, bazat pe spectrometria radiaţiilor alfa. Sunt măsurate din oră în oră concentrațiile radonului şi toronului emanate de sol şi de materialele de construcţii folosite la ridicarea locuinţei.

„Solul, gresia, podeaua, pereţii şi materialele de construcţii din locuinţele noastre conţin izotopi radioactivi, din seriile uraniului şi toriului. Aceştia se dezintegrează în lanţ, unii dintre descendenţi fiind radonul, respectiv toronul. În legislaţia românească, Ordinul nr. 316/2018 pentru aprobarea normelor privind cerinţele de securitate radiologică pentru surse naturale de radiaţii, norma admisă a concentrației de radon este de 300 Bq (Becquerel)/mc.

Dacă o încăpere nu e aerisită câteva minute în fiecare zi, radonul se acumulează în concentraţii periculoase, iar persoanele care locuiesc acolo se pot îmbolnăvi, în timp, de cancer la plămâni”, spune prof univ Antoaneta Ene, care a adăugat că este necesară o campanie de conştientizare a populaţiei şi un program concret de monitorizare a acestor gaze, aşa cum se întâmplă în Statele Unite.

„Colegii de la Universitatea Babeş-Bolyai au elaborat o hartă de radon în România, cu zonele de risc, ţara noastră aflându-se într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. La fel facem şi noi, pentru anumite lucrări de cercetare: am măsurat cu aparatul portabil cantitatea de radon din câteva locuinţe din comuna Şendreni, dar şi din oraşul Galaţi, precum și din unele spații academice. Gazul există de când lumea, chiar şi în apă, dar populaţia nu cunoaşte, din păcate, aceste lucruri şi este bine să fie informată”.

Monitorizare transfrontalieră a radonului, în bazinul Mării Negre

Cercetătorii de la Universitatea „Dunăre de Jos” din Galați și-au extins studiile prin măsurarea emisiilor de radon și din soluri şi ape din Bazinul Mării Negre în cadrul Proiectului „MONITOX” – „Rețea de cooperare interdisciplinară în Bazinul Mării Negre pentru monitorizarea migrației compușilor toxici în mediu”, implementat cu cercetători de la „Eastern Macedonia and Thrace Institute of Technology Kavala” din Grecia, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” din Tulcea, Institutul de Geologie și Seismologie și Institutul de Zoologie de la Chișinău. Proiectul a fost finalizat în luna august și urmează ca în luna decembrie să fie date publicității rezultatele.

Ce este radonul?

Potrivit literaturii de specialitate, radonul este un gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului, acesta provenind din seria de dezintegrare a uraniului. Este prezent în anumite soluri și poate fi transportat prin intermediul mediilor poroase, în special prin fenomenul de convecție.

Radonul este un element chimic cu simbolul Rn și numărul atomic 86. A fost descoperit în anul 1900 de către Friedrich Ernst Dorn. Face parte din grupa gazelor rare. Radonul este inodor, incolor, dar la temperaturi scăzute sub punctul de îngheț 202 K (−71 °C; −96 °F) are o culoare fosforescentă strălucitoare, care se transformă în galben când temperatura scade și devine orange-roșu la temperaturi sub 93 K (−180.1 °C; −292.3 °F).

Prima hartă a concentrațiilor de radon din România: 11% din rezultate sunt peste nivelul maxim admis

Cercetătorii de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj au lansat în urmă cu patru ani o primă hartă a concentrațiilor crescute de radon care cuprinde rezultatele măsurătorilor efectuate pe 42% din teritoriul național. „Am realizat prima hartă de radon din România, cu zonele de risc, iar ţara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon media expunerii în România ar fi de 176 Bq (Becquerel)/mc, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat, de 300 Bq/mc. Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media europeană fiind de 98 Bq/mc.

Măsurătorile au acoperit 42% din teritoriul ţării şi tot ce ne dorim este să completăm harta, astfel încât să putem identifica toate zonele de risc care înseamnă tot ce este peste 300 de Bq/mc şi unde ar trebui măsurători detaliate şi implementat un protocol riguros de control, adică monitorizare, prevenţie şi remediere unde este cazul. Este vorba de prevenire în cazul construcţiilor noi, în zonele cu potenţial urbanistic, dar şi de remediere a construcţiilor vechi”, declara cu acel prilej Dinu Cucoş, managerul proiect de la Universitatea „Babeş-Bolyai”.

Organizația Mondială a Sănătății a recomandat ca în interiorul clădirilor limita maximă a concentrației de radon să fie 100 de Bq/mc, dar Comisia Europeană a ales ca pragul maxim să fie 300 de Bq/mc, România alegând această limită.

E depășită limita maximă admisă la 20% din clădirile de școli la care s-au făcut măsurători

În cadrul Centrului pentru Cercetări aplicate de Mediu de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj funcționează Laboratorul de Încercări Radon
„Constantin Cosma” – LiRaCC, care se ocupă de măsurători de radon în aerul ambiental din interiorul clădirilor, monitorizarea concentraţiei de radon, toron și alți poluanți chimici cu impact asupra sănătății umane în aerul din interioarele clădirilor, dezvoltarea, testarea și certificarea unor soluţii inteligente pentru monitorizarea continuă şi controlul radonului şi poluanţilor, etc.

În urma măsurătorilor realizate de specialiștii din Cluj, în noiembrie 2020 au fost prezentate pe „Edupedu.ro” datele cu privire la concentrațiile măsurate în mai multe clădiri ale unor școli și o concluzie a fost că 20% dintre clădirile investigate prezentau o concentrație a radonului peste valoarea maximă admisă.

Cercetătorii au atras atenția că, prin creșterea concentrației de radon în urma reabilitării termice, se poate depăși cu mult limita maximă admisă, „punând în pericol sănătatea copiilor și a angajaților care își petrec zilnic în aceste clădiri între 8 și 10 ore”. Este, cu siguranță, un risc care ar trebui abordat de autorități, pentru că avertizările cercetătorilor sunt foarte precise, nu e loc de interpretări.

Sursa foto: Radon-air.com & Affordable Radon