Legea Porcului, motiv de dispută între politicienii români și cei maghiari. Prevederi: între 5 și 15 animale în gospodării și restricții de circulație

Legea Porcului încinge din nou spiritele în rândul politicienilor de la noi, în prag de Ignat. Disputele sunt legate de numărul de porci care pot să fie crescuți în gospodăriile populației, fiind vehiculate două cifre, în funcție de tipul de exploatație. Pe de o parte, este vorba de cinci animale pentru consum propriu, iar de cealaltă parte de 15 porci, în cazul exploatațiilor comerciale de tip familial. În același timp, sunt impuse restricții legate de circulația animalelor, pentru a se limita răspândirea pestei porcine africane.

O întreagă dispută, în care este vehiculat și numele lui George Scarlat, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în prezent, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat, care are afaceri în sector. Acesta este și motivul pentru care este contestată obiectivitatea lui referitor la acest act normativ.

Până una-alta, un lucru este clar: românii nu vor renunța la tradiția de tăiere a porcului, lucru susținut și de ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu. Sunt tradiții milenare, fără de care “riscăm să ne pierdem identitatea de popor”.

 “Noi trebuie să le explicăm oamenilor că vor putea să crească în continuare porc, vor putea să facă și reproducție în gospodărie. Ce le este interzis, însă, este să miște populația de suine fără control, fără autorizarea medicului veterinar, fără a asigura trasabilitatea acelui animal pe lanț, astfel încât să pună în pericol o fermă comercială”, a declarat recent ministrul Adrian Chesnoiu.

UDMR: Gospodarii nu pot fi restricționați în creșterea porcului

Inițiatorii legii, UDMR, susțin, însă, că ei au vrut să-I ajute pe fermieri, însă, din păcate,  forma în care a trecut actul normativ de Senat este total diferită de ceea ce a fost propus initial.

„În cadrul dezbaterilor din plenul Senatului, UDMR a cerut retrimiterea proiectului de lege la comisii, însă această solicitare a fost respinsă. Totuși UDMR nu a votat împotriva proiectului de lege, deoarece în camera decizională dorim să adoptăm această inițiativă, în forma sa inițială”, susține Magyar Lóránd, deputat de Satu Mare, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților.

UDMR a elaborat această inițiativă legislativă tocmai pentru a ajuta fermierii, iar scopul este de a facilita și nu de a complica exploatarea porcinelor cu noile reguli, se arată în comunicatul formațiunii politice.

„Gospodarii nu pot fi restricționați nici în creșterea și exploatarea, nici în comercializarea porcinelor. Suntem conștienți de faptul că pesta porcină, în primul rând, împiedică fermierii, pe cei care respectă regulile, însă în răspândirea epidemiei au un rol mult mai important operatorii, care comercializează și transportă animalele fără control, iar tocmai din acest motiv înăsprim regulile în acest sens. Încurajăm ca exemplele bune aplicate în vest să fie puse în practică și în România pentru combaterea epidemiei. În plus, trebuie să facem diferență între fermele mici și exploatațiile comerciale profesionale de porcine. Acestea din urmă sunt ferme izolate, care funcționează bine din punct de vedere al biosecurității și care nu ar trebuie să fie afectate de bolile apărute în fermele mici”, se precizează în comunicat.

Senatul vine cu precizări

După discuțiile din ultimele zile legate de propunerea legislativă privind exploataţiile de creştere a suinelor şi de combatere a pestei porcine în România, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, condusă de senatorul George Scarlat, a făcut câteva precizări pentru a lămuri situația.

Astfel, persoanele fizice neînregistrate la ORC, din cadrul exploatațiilor comerciale de tip familial, vor putea crește o scroafă însămânțată artificial și produșii acesteia sau un număr maxim de 15 porci la îngrășat pe an, pentru consum propriu și pot vinde către alte persoane fizice sau unități de abatorizare de pe raza județului, pentru întregirea veniturilor familiale. (art. 4 lit.b), se arată într-un comunicat al Senatului.

Cât privește, persoanele fizice care doresc să crească porci doar pentru consum propriu, familial, în cadrul exploatațiilor non-comerciale de subzistență, acestea vor putea crește maximum 5 porci, pe care îi pot achiziționa fie de la exploatațiile comerciale de tip familial sau de la exploatațiile comerciale profesionale (ferme autorizate). (art.4 lit.a).

De asemenea, a fost reglementată circulația ilegală și necontrolată a porcilor, identificată de auditele precedente ca fiind una din cauzele răspândirii pestei porcine.

Ministerul Afacerilor Interne are atribuții de control asupra circulaţiei mijloacelor de transport al porcinelor, pe drumurile publice, sancționarea mişcării porcinelor și deținerii ilegale a acestora, precum și confiscarea mijloacelor de transport, care sunt utilizate la transportul animalelor neidentificate (lipsa documentelor de proprietate și a formularelor de mișcare) cât și a animalelor cărora nu le este cunoscută proveniența, arată comunicatul de la Senat.

Ce riscă România

România riscă să piardă finanțarea de la Uniunea Europeană privind despăgubirile acordate crescătorilor de porcine, deoarece nu există niciun act normativ care să reglementeze aspecte privitoare la eradicarea pestei porcine africane, a atribuțiilor autorităților și instituțiilor publice abilitate în prevenirea răspândirii, monitorizării și combaterii bolilor, așa cum a reieșit în urma rapoartelor de audit succesive și ale măsurilor impuse de către Direcția Generală (DG) Sănătate și Siguranță Alimentară din cadrul Comisiei Europene, atrage atenția senatorul George Scarlat.

“În aceste condiții, presiunea financiară urmează să fie preluată de bugetul național  și există riscul ca interzicerii comercializării produselor procesate din carne, atât pe piața comunitară cât și la export, ceea va continua să ducă la piederi economice majore pentru industria alimentară românească, pe perioadă nedeterminată (deficit de balanță comercială pe carnea de porc de aproximativ 786 milioane euro/an la care se adaugă si sumele pentru despăgubiri, România plătind până la această data circa145 milioane euro și pierderi colaterale, care nu sunt încă plătite de către stat, conform reglementărilor europene)”, se mai arată în comunicat.

Forma în care va ieși până la urmă Legea Porcului depinde, acum, de Camera Deputaților, forumul decizional. N-ar fi deloc exclus, însă, să mai avem ceva surprize pe viitor.