Indemnizația de șomaj din România este cea mai mică din Uniunea Europeană

Indemnizația de șomaj trebuie să crească pentru că valoarea ei este mai mică decât jumătate din salariul minim pe economie, România fiind singurul stat din UE cu o asemenea discrepanță, conform Blocului Național Sindical (BNS).

BNS arată că, în perioada 15 iunie – 11 septembrie, au dispărut 703.341 locuri de muncă, iar jumătate dintre acestea erau ale persoanelor care nu mai aveau un alt loc de muncă. Acum sunt șomeri care au nevoie de sprijin ca să supraviețuiască și de asistență pentru a-și găsi un loc de muncă.

„Suntem de acord că şomerii indemnizaţi sau neindemnizaţi au nevoie de formare profesională pentru a fi integraţi în piaţa muncii, însă participarea la formare şi căutarea unui loc de muncă în mod activ presupune costuri suplimentare, ca urmare creşterea indemnizaţiei de şomaj este cu atât mai mult justificată şi necesară. Ne aducem aminte că forţa de muncă are nevoie de formare profesională atunci când se află în şomaj, însă uităm permanent faptul că angajatorii nu-şi respectă prevederile legale de a forma profesional personalul angajat”, susţin reprezentanţii BNS într-o scrisoare deschisă adresată Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Potrivit sursei citate, creşterea indemnizaţiei de şomaj ar contribui în mod cert la o integrare reală a şomerilor în piaţa muncii.

17:04, 16.11.2024 • POLITICĂ

Ciucă: „În trimestrul al treilea, creșterea economică este ZERO!”. Până unde se va duce deficitul bugetar

14:51, 14.11.2024 • POLITICĂ

Ciolacu anunţă creşterea salariului minim de la 1 ianuarie şi două proiecte de digitalizare cu impact major pentru cetăţeni

„România a ratificat Convenţia OIM 168/1988, prin adoptarea Legii 112/1992, având obligaţia de a acorda o indemnizaţie de şomaj care să reprezinte minim 50% din salariul minim pentru cei care nu au contribuit la fondul de şomaj şi minim 50% din ultimul salariul pentru cei ce au plătit contribuţii. În acest moment România încalcă prevederile Legii 112/1992, respectiv ale Convenţiei 168/1988. Pentru absolvenţii care nu au contribuit la fondul de şomaj, cuantumul indemnizaţiei de şomaj ar trebui să fie conform Convenţiei cel puţin 50% din salariul minim net, adică 673 lei (1.346 – salariul minim net lei 50%) începând cu 1 ianuarie 2020. Această indemnizaţie este în prezent 250 lei. Raportul între indemnizaţia de şomaj şi salariul minim net este în acest caz de 18,5%.”, susţin reprezentanţii BNS.

Ministerul Muncii spune că nu sunt bani

Potrivit sursei citate, pentru salariaţii care au stagiu de cotizare conform legii şi îşi pierd locul de muncă intrând în şomaj, cuantumul indemnizaţiei ar trebui să fie minim 50% din câştigul anterior, ceea ce înseamnă: pentru un salariat care a câştigat anterior intrării în şomaj un salariu egal cu salariul minim pe economie – cuantumul ar trebui să fie 673 lei. De fapt, în acest moment, un şomer cu vechime mai mică de 3 ani primeşte 375 lei, ceea ce face ca raportul dintre indemnizaţia de şomaj şi salariul net anterior să fie de 27,8%.

Pentru cei cu vechime între 3 şi 5 ani indemnizaţia este în acest moment 442 lei, raportul fiind de 32,8%. Totodată, pentru un salariat care a câştigat anterior intrării în şomaj un salariu egal cu salariul mediu pe economie cuantumul indemnizaţiei de şomaj ar trebui să fie 1.591 lei (3182 – salariul mediu net 50%). Totodată, cei cu vechime peste 20 ani primesc în acest moment o indemnizaţie egală cu 895 lei în cazul acestei categorii raportul fiind de 28,1%.

Potrivit BNS, creşterea salariului minim fără ajustarea corelativă a indicatorului social de referinţă, indicator ce şi-a păstrat până în prezent valoarea avută în 2008, a afectat respectarea angajamentelor mai sus menţionate. În 2008 valoarea salariului minim brut a fost în prima jumătate a anului egală cu valoarea indicatorului social de referinţă.

„România este singurul stat din Uniunea Europeană cu o indemnizaţie medie de şomaj mai mică de 50% din salariul minim. Ca răspuns la solicitarea BNS, Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, dna Violeta Alexandru a anunţat că nu are ca prioritate majorarea indemnizaţiei de şomaj , pentru dânsa prioritatea fiind mai degrabă formarea acestora şi reintegrarea în piaţa muncii, o astfel de prioritizare fiind rezultatul discuţiilor cu reprezentanţii angajatorilor care se plâng că nu găsesc forţă de muncă”, se menţionează în document.

Totodată, reprezentanţii BNS susţin că 74,9% din gospodăriile în care capul familiei este un şomer nu au reuşit în 2019 să achite la timp unele cheltuieli, 82,5% nu au reuşit să-şi achite la timp cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei (apă, energie electrică şi termică).

„Cu excepţia şomerilor care anterior pierderii locului de muncă au avut un salariu în ultimele 12 luni mai mare decât salariul mediu brut pe economie şi o vechime în muncă de peste 10 ani, toţi ceilalţi şomeri primesc indemnizaţii de şomaj mai mici decât pragul minim de sărăcie pentru o persoană singură. O persoana cu mai puţin de 3 ani vechime, indiferent de salariul avut anterior pierderii locului de muncă, va primi o indemnizaţie de şomaj de 375 lei. În această perioadă trebuie să-şi caute un loc de muncă, numai pentru abonamentul de transport necesar pentru a putea participa la interviuri sau la activităţi de formare profesională ar plăti aproape o tremie din venitul primit. Care ar putea să fie prioritatea unui şomer care-şi caută activ un loc de muncă având un venit 375 lei pe lună? Cum ar putea să aleagă între măşti, dezinfectant, transport, medicamente sau hrană? Angajatorii au primit subvenţii pentru şomaj tehnic pentru a nu concedia personalul în pandemie, au primit de altfel forme de sprijin pe toată durata acestui an pentru a nu concedia personalul, cu toate acestea în luna iulie 2020 numărul şomerilor indemnizaţi s-a dublat faţă de aceeaşi luna din anul precedent”, susţin reprezentanţii BNS.