Iohannis și corigența olimpică obscură și neconstituțională a jocurilor de noroc

Când Ludovic Orban mai se credea stăpânul inelelor din PNL și Parlament depunea, pe 17 mai 2021, la Biroul Permanent al Camerei Deputaților proiectul de Lege privind unele măsuri de sprijin financiar acordate Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi Comitetului Naţional Paralimpic.

Prin adoptarea acestui proiect se acordă sprijin financiar Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR) şi Comitetului Naţional Paralimpic. Astfel, de anul viitor, un procent de 1% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces, precum şi din celelalte taxe prevăzute de lege se constituie ca venit al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român și 0,2% ca venit al Comitetului Național Paralimpic (CNP).

Ulterior, acest proiect legislativ inițiat de Ludovic Orban, Gigel Știrbu și Bogdan Huțucă și susținut de 40 de parlamentari liberali, cea mai mare parte dintre ei sunt în tabăra Orban, a trecut ca prin brânză la Senat și la Camera Deputaților, urmând să fie promulgat de președintele Klaus Iohannis.

Dar, surpriză! Pe 9 decembrie 2021, șeful statului a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000. Adică, tocmai proiectul de Lege privind unele măsuri de sprijin financiar acordate Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi Comitetului Naţional Paralimpic este considerat ca fiind neconstituțional.

17:33, 10.09.2024 • Internațional

Pasiune de 42 de miliarde pe an

Oppssss! Cum așa? Foarte simplu. ”Prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine dispozițiilor art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție”.

Adică, ”taxele respective nu sunt alocate în integralitate ca venituri bugetare, bugetul de stat fiind, în acest mod, diminuat cu sumele alocate direct Comitetului Olimpic și Sportiv Român, respectiv Comitetului Național Paralimpic. Mai mult, prin această reglementare, anumite procente din veniturile bugetare obținute ca urmare a perceperii acestor taxe sunt prealocate, în mod direct, unei cheltuieli extrabugetare, ca venituri pentru cele două entități, cu statut juridic de asociație”.

Ca atare, COSR și CNP sunt două ONG-uri iar ”legea transmisă la promulgare instituie cadrul juridic necesar utilizării respectivelor taxe bugetare în afara sistemului bugetar” și ”astfel, având în vedere statutul Comitetului Olimpic Sportiv Român și al Comitetului Național Paralimpic, acestea sunt asociații, persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, astfel că nu pot fi exceptate de la rigorile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002”.

Ca urmare acestor observații, președintele Klaus Iohannis a considerat că ”legea transmisă la promulgare intră în contradicție cu principiile bugetare consacrate de art. 8 și art. 10 din Legea nr. 500/2002, fiind afectată calitatea actului legislativ și, în consecință, creând o stare de insecuritate juridică, respectiv o atingere a încrederii legitime a indivizilor în normele aplicabile. Inadvertența textelor legale mai sus amintite creează o situație obscură, în care destinatarii legii sunt lipsiți de previzibilitatea normelor juridice, ceea ce afectează dreptul cetățenilor la o interpretare universală a legislației fiscal-bugetare”.

Practic, proiectul de lege inițiat de Orban ”creează o situație obscură” și acest lucru ”este de natură să afecteze existența și respectarea principiilor legale și constituționale care impun o conduită unitară, neechivocă tuturor participanților la relațiile fiscal-bugetare”.

Mai mult, șeful statului a respins proiectul de lege și pentru că ”modul defectuos de legiferare, soluția legislativă adoptată de Parlament a creat o incertitudine juridică referitoare la existența și respectarea normativă a principiilor legislative bugetare și a principiului constituțional al universalității drepturilor și a obligațiilor, având în vedere că posibilitatea fiecărei persoane de a se conforma obligațiilor legale și de a beneficia de drepturile cuvenite este incertă din cauza contrarietății legislative create prin norma dedusă instanței de contencios constituțional”.

Așadar, ”considerăm că, prin toate acestea, legiuitorul a creat o situație de natură să determine o insecuritate juridică a persoanei, contravenind, astfel, art. 1 alin. (5) din Constituție coroborat cu art. 15 alin. (1) din Constituție privind universalitatea drepturilor și obligațiilor”.

Prin urmare, președintele Klaus Iohannis consideră în motivarea către Curtea Constituțională a României ”că soluția legislativă criticată aduce atingere atât principiului supremației legii și principiului securității raporturilor juridice, în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, așa cum acestea își găsește expresia în art. 1 alin. (5) din Constituție, raportat la Legea nr. 24/2000 și dezvoltat într-o bogată jurisprudență constituțională, cât și, pe cale de consecință, prevederilor art. 1 alin. (3) privind statul de drept din Legea fundamentală”.

Și astfel, în considerarea argumentelor expuse, ”vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 este neconstituțională”.

Practic, prin trimiterea acestui proiect de le la Curtea Constituțională pe motiv de neconstituționalitate, președintele Klaus Iohannis a ”stricat” tunul financiar uriaș obscur pus la cale de fostul lider PNL Ludovic Orban pentru cele două asociații de drept privat, dar mai ales a stopat huzurul tandemului militar din fruntea COSR-comisarul șef de poliție Mihai Covaliu și colonelul pensionar MApN George Boroi.

De asemenea, nu trebuie omis faptul că din 2017, adică de la înscăunare, tandemul militar Covaliu-Boroi a îngropat COSR în pierderi financiare, dar l-a și scufundat în mocirla mediocrității și a amatorismului managerial. Așadar, Orban, Covaliu, Boroi și cei 320 de parlamentari care au votat acest proiect s-au trezit făcuți KO de șeful statului, adică au fost lăsați corigenți la aplicare și respectarea Constituției și a legilor în vigoare.