Uleiul de măsline din Grecia, pus în pericol din cauza secetei și a temperaturilor ridicate

Fermierii din Kalamata, Grecia,  se așteaptă la o producție mult mai mică de ulei de măsline, întrucât măslinii au fost afectați de lipsa de precipitații de iarna trecută, precum și de temperaturile foarte ridicate, când au ajuns chiar și la 38 de grade.

În Kalamata, cea mai renumită regiune din Grecia pentru producţia de ulei de măsline, ramurile mpslinilor sunt pe jumătate goale. Lipsa totală a precipitațiilor de iarna trecută, cumulate cu temperaturile ridicate din primăvară au afectat foarte mult măslinii.

Fermierul grec Michalis Antonopoulos ştia cu câteva luni înainte de noiembrie, când începe culesul măslinelor, că anul acesta nu va fi unul bun, după ce iarna trecută nu au căzut suficiente precipitaţii, în primăvară temperaturile au ajuns la 38 de grade Celsius, iar vara a adus cel mai grav val de căldură din ultimele decenii, sute de măslini fiind afectaţi, transmite Reuters.

Michalis Antonopoulos arată care este rezultatul: ramurile măslinilor sunt pe jumătate goale, măslinele sunt mici sau zbârcite.

21:06, 19.11.2024 • ACTUALITATE

Grevă generală în Grecia: Ministerul român de Externe a transmis o atenționare de călătorie

18:26, 04.10.2024 • ACTUALITATE

Nu au mai ajuns la meci: Opt suporteri ai FCSB, încarcerați în Grecia după incidente la frontieră

Producția de ulei de măsline, la jumătate anul acesta

„Vedem fenomene şi probleme cu care nu ne confruntam în urmă cu 20 de ani”, spune Antonopoulos, care conduce cooperativa locală de ulei de măsline, estimând că producţia regională va fi cu 50% mai mică în acest an.

Europa a cunoscut cea mai fierbinte vară din istorie, iar oamenii de ştiinţă avertizează că această evoluţie haotică a vremii care afectează măslinii este ceea ce ne putem aştepta din partea schimbărilor climatice.

Grecia este al treilea producător mondial de ulei de măsline

Grecia este al treilea producător mondial de ulei de măsline, iar tipul de ulei produs de Grecia este deosebit de căutat pentru calitatea ridicată, cunoscută sub denumirea ”extra virgin”.

Sticlele cu ulei de măsline Kalamata pot fi găsite tocmai în restaurantele din Japonia, însă fermierii greci se tem că, dacă recoltele vor continua să scadă, nu vor putea să facă faţă cererii pentru ceea ce ei numesc „aurul verde din bucătărie”, punând în pericol economia locală.

„Anul acesta ne-a arătat că arborii nu pot să facă faţă unor condiţii meteo extreme. Este un exemplu clasic al schimbărilor de mediu prin care trecem”, a spus Antonopoulos.

În 2020 – 2021, Grecia a produs 275.000 de tone de ulei de măsline şi peste jumătate din cantitate a mers peste hotare, ceea ce a plasat-o pe locul patru în topul exportatorilor din UE. Pentru 2021-2022, Executivul comunitar prognozează că producţia Greciei va scădea până la 230.000 de tone.

Cea mai mare parte a uleiului de măsline existent în lume vine din regiunea Mediteranei, iar în prognozele sale agricole pentru următorul deceniu Comisia Europeană previzionează ca producţia de ulei de măsline a UE să crească, dar avertizează că schimbările climatice ar putea afecta producţia anuală şi calitatea uleiului de măsline. În cazul Greciei, Executivul comunitar prognozează o scădere limitată a producţiei.

Pe termen lung, solul Greciei s-ar putea să nu mai fie bun pentru livezile de măslini

Stavros Vemmos, expert în măslini şi profesor de pomologie (ştiinţa agricolă ce se ocupă cu studiul speciilor şi soiurilor de pomi şi de arbuşti fructiferi – n. r.), spune că temperaturile ridicate şi deficitul de apă creează deja probleme pentru livezile de măslini din Grecia.

„Fenomenul schimbărilor climatice ar putea merge dincolo de limitele cultivării măslinelor”, afirmă Vemmos.

Potrivit acestuia, pe termen lung, unele zone din sudul Greciei ar putea să nu mai fie potrivite pentru cultivarea măslinelor, în timp ce regiuni din Balcani sau nordul Europei ar putea beneficia de pe urma temperaturilor mai mari.

La rândul său, Michalis Antonopoulos are o viziune sumbră asupra viitorului. „Atunci când ne confruntăm cu presiuni mari şi avem nevoie de mâncare… încetăm să ne mai gândim la calitate”, atrage atenţia Antonopoulos.