Proiectul de buget pe 2022: Creştere economică de 4,6% şi PIB de 1.317,3 miliarde lei

Proiectul de buget pentru anul 2022 prevede o creştere economică de 4,6% și un PIB de 1.317,3 miliarde lei, în timp ce deficitul bugetar cash se menţine în termenele agreate cu Comisia Europeană în procedura de deficit excesiv, respectiv 5,84% din PIB, a declarat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, la finalul şedinţei de Guvern.

Executivul a aprobat, luni, atât proiectul Legii bugetului de stat pentru 2022, cât şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022.

„Proiectul de buget pentru 2022 este configurat pe următorul cadru economic comunicat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză: creştere economică de 4,6%, PIB pe 2022 de 1.317,3 miliarde lei, inflaţie medie anuală de 6,5%, câştig salarial mediu brut de 6.095 lei pe lună. Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe 2022 şi orizontul 2023-2025 au fost stabilite pe baza programului de guvernare 2021-2024, care fundamentează politica fiscal-bugetară pe anul 2022 şi orizontul 2023 şi 2025 şi a celorlalte documente programatice ale României ca stat membru al Uniunii Europene”, a declarat Adrian Câciu.

Veniturile la bugetul general consolidat în termeni cash sunt de 33,4% din PIB, faţă de anul 2021 când au fost programate venituri de 32,6% din PIB, în timp ce cheltuielile sunt de 39,2% din PIB, față de 39,7% din PIB în 2021.

„Practic continuăm consolidarea fiscală, dar în mod echilibrat atât pe cheltuieli cât şi pe venituri din perspectiva bugetului general consolidat”, a arătat Adrian Câciu.

Cât despre deficitul bugetar cash, acesta „se menţine în termenele agreate cu Comisia Europeană” în procedura de deficit excesiv respectiv 5,84% din PIB în 2022. Deficitul bugetar ESA este stabilit la 6,24% din PIB, iar cel structural la 5,71% din PIB. Bugetul s-a aprobat având toate avizele necesare, inclusiv opinia Consiliului Fiscal, pe care o consideră pertinentă, a mai spus ministrul.

Crăciunul, un termen realist?

Ministrul Finanțelor a mai precizat că speră ca bugetul să fie aprobat cât mai repede, poate chiar până de Crăciun. Întrebat cum se justifică această grabă, Adrian Câciu a afirmat că este în joc stabilitatea financiară a ţării.

„Legea Bugetului este cel mai important element programatic care poate avea loc într-un an şi repercusiunile lipsei bugetului construiesc o volatilitate în zona echilibrelor macroeconomice şi cel mai important şi resimţit de către cetăţeni este cursul valutar….Eu cred că acest risc (al deprecierii leului – n.r.) se elimină în contextul în care, pe de o parte avem aport de valută prin încasarea avansurilor de la PNRR, şi avem un proiect de buget. Sper să fie aprobat cât mai repede, poate până de Crăciun. De ce? Scopul este următorul. Investitorii se uită pe piaţă. În momentul în care ai politici predictibile, investitorii sunt oarecum liniştiţi că lucrurile nu pot degenera. În contextul în care nu ai politici predictibile investitorii atunci intră şi încep să construiască riscuri în jurul unei ţări”, a declarat Adrian Câciu.

În același timp, ministrul a afirmat că în condițiile în care deficitul de cont current, dar și deficitul comercial sunt ridicate, există puseul de presiune pe cursul valutar având în vedere luna cadourilor şi luna de sărbători, astfel că este necesar să fie identificate instrumente de echilibrare, astfel încât eventualele riscuri să nu se răsfrângă asupra cursului valutar, care înseamnă plata importurilor şi buzunarul cetăţenilor.

Adrian Câciu a mai precizat că şi-ar dori să existe o rectificare pozitivă pe investiţii la jumătatea anului. Proiectul de buget prevede, în prezent, pentru investiţii o alocare de 6,71% din PIB, o sumă cu 20 de miliarde de lei mai mare, raportat la cea din 2021, chiar dacă nu s-a renunţat la obiectivul de 7% din PIB.

Cheltuielile destinate investiţiilor vor fi de aproximativ 88,4 miliarde de lei anul viitor, iar în anul 2025 acestea urmează să ajungă la 8,11% din PIB, potrivit proiectului de buget.