32 de ani de la masacrul din 23 decembrie 1989, ziua când am auzit prima dată de teroriști

În acea zi, România a intrat sub spectrul unei ameninţări cu care nu se mai confruntase în trecut – terorismul. Panica s-a declanşat în noaptea de 22 spre 23, după anunţul făcut de crainicul televiziunii naţionale: „Trei camioane pline cu terorişti se pregătesc să ia cu asalt aeroportul Otopeni. Interveniţi de urgenţă!”

În cursul nopţii începe să se tragă în mai multe puncte din Bucureşti, înregistrându-se victime în rândul armatei şi populaţiei. Sediul Televiziunii este atacat în forţă şi pentru puţin timp emisia este întreruptă. În schimbul de focuri din Piaţa Republicii, trăgându-se din clădirea fostului Palat Regal, ce adăpostea Muzeul de Artă, spre clădirea CC al PCR şi asupra mulţimii din piaţă, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.

În ziua de 23 decembrie 1989, soţii Ceauşescu, reţinuţi de miliţieni cu o zi înainte, au fost  transferaţi de la sediul Inspectoratului de Miliţie la Unitatea Militară 01417 din Târgovişte.

Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN) îl numeşte pe generalul Nicolae Militaru în funcţia de ministru al Apărării Naţionale. Potrivit volumului „Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003), Ion Iliescu prezintă la posturile de radio şi televiziune o informare din partea CFSN, în care se arată că s-a dat prioritate „acţiunilor coordonate de luptă împotriva teroriştilor, soldate cu victime în rândul militarilor”, adăugând „că toate unităţile militare şi marea majoritate a unităţilor de miliţie şi de interne acţionează unitar împotriva teroriştilor”. Acesta anunţă, totodată, arestarea lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, a lui Ilie şi Nicu Ceauşescu, Dincă, Postelnicu, Bobu ş.a., şi eliberarea tuturor deţinuţilor politici.

Au loc acţiuni revoluţionare în principalele centre urbane din ţară, constând, în principal, din preluarea de către grupuri de revoluţionari, constituite ad-hoc, a puterii la nivel local; li s-au alăturat unităţile militare de pe întregul teritoriu naţional.

Atenție, vin teroriștii! Interveniți de urgență!

În acea zi, România a intrat sub spectrul unei ameninţări cu care nu se mai confruntase în trecut – terorismul. Panica s-a declanşat în noaptea de 22 spre 23, după anunţul făcut de crainicul televiziunii naţionale: „Trei camioane pline cu terorişti se pregătesc să ia cu asalt aeroportul Otopeni. Interveniţi de urgenţă!”

Şi s-a intervenit! În zorii zilei de 23 decembrie 1989, 82 de soldaţi au fost chemaţi de la Câmpina să întărească paza aeroportului Otopeni. Acolo însă, cele trei camioane au fost întâmpinate cu focuri de armă. 40 dintre tineri au fost seceraţi de gloanţele trase de alţi militari, care i-au luat drept terorişti, iar ceilalţi au fost luaţi prizonieri.

Ziarele vremii au consemnat evenimentul ca pe o victorie a Revoluţiei: „S-au purtat lupte grele cu bandele de terorişti sosite în aeroport în trei camioane militare sprijinite din aer de elicoptere fără însemne, care au atacat cu lumina stinsă la circa 60 de metri”.

Vizată de presupuşii terorişti a fost şi Televiziunea Naţională. De acolo, Ion Iliescu anunţa arestarea lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu, chiar dacă aceştia fuseseră prinşi cu o seară înainte. Tot prin intermediul televiziunii, unul dintre crainici anunţa că s-a luat legătura cu Ambasada Sovietică de unde s-a primit promisiunea de ajutor imediat.

„TVR este atacată din toate părţile… Se pare că elemente teroriste au pătruns pe unul din culoarele instituţiei, apelăm la armată care ar putea trimite ajutoare”, anunța crainicul Victor Ionescu, informează digi24.

„Din nou Televiziunea este atacată. Din nou este în pericol Televiziunea!”, anunța și crainicul Teodor Brateș.