Revelion fără ea nu se poate: Când au făcut cunoștință românii cu șampania!

Era pe când Rusia „a pornit război împotriva împărăţiei otomane”: în 1711, românii au făcut cunoştinţă cu şampania. Cum? Aflăm din letopiseţul lui Ion Neculce.

La 30 mai 1711, primele detaşamente ruseşti au ajuns la Iaşi, iar Domnul Cantemir le-a ieșit în întâmpinare, dând o proclamaţie către ţară, prin care dezvăluia supușilor noua alianță şi cheama pe toți locuitorii la luptă împotriva turcilor. La 24 iunie a sosit la Iași pe neaşteptate și Petru cel Mare. Cronicarul Ion Neculce ne-a lăsat o descriere amănunţită a acestei vizite și un portret veridic al țarului rus, subliniind consideraţia deosebită a lui Petru I pentru Dimitrie Cantemir.

Iată ce scria cronicarul: „Atunci, marele Petru Alexievici, împăratul Moscului, trecând Prutul, au venit drept la târgul Iaşilor, împreună cu împărăteasa lui, anume Ecaterina.

Dumitraşcu-Vodă, domnitorul Moldovei, l-a primit cum se cuvenea pe împărat, care a stat la Iaşi trei zile. Apoi au tras la tabăra pe care o avea pe Prut, chemând acolo şi pe domn şi pe boierii săi şi cu ei au şezut la masă şi i-au cinstit bine şi frumos şi mai pe urmă a închinat împăratul cu nişte vin de-al lui, de la franţuzi, care îndată cum au băut au mărmurit cu toţii de beţi bând acel vin şi n-au mai ştiut cum au dormit în acea noapte şi domnul şi boierii”. Acel vin nu putea fi decât şampanie, potrivit celor care au analizat documentele vremii.

La modul general, cum se întâmplă cu tot ce există pe lumea aceasta şi şampania are momentele ei „istorice”. Ziua de 4 august 1693 este marcată în mod convențional drept data la care călugărul benedictin Dom Pierre Pérignon ar fi inventat șampania, pronunțând celebrele cuvinte: „Veniți repede fraților, beau stele!” („Venez mes frères, vite, je bois des étoiles”).

Şampania îşi are războaiele ei

Cea mai veche marcă de şampanie este considerată Ruinart, creată în 1729. Cea mai rafinată şi cea care a generat un adevarat cult se pare că este Krug, şampania pe care „jurau” Julien Green, Hemingway şi Paul Morand. Cea care şi-a câştigat celebritatea? Veuve Clicquot. Humphrey Bogart recomanda Veuve Clicquot din 1926, în filmul „Casablanca”, dar când o sărută prima oară pe Ingrid Bergman, pe masă e o sticlă de Mumm Cordon Rouge! În filmele de început, James Bond bea Dom Perignon, după care optează pentru Veuve Clicquot.

Şampania îşi are şi ea războaiele ei. După căderea lui Napoleon, 600.000 de sticle de şampanie Moet&Chandon au trecut graniţele, ajungând până la Moscova. Pivniţele din Champagne au fost golite şi în anii ocupaţiei: Ribbentrop era un cunoscător avizat – se căsătorise cu fiica proprietarului vinului spumant german Henkell, Goering prefera vinul de Bordeaux, Goebbels pe cel de Bourgogne. Rezistenţa franceză nu stătea însă cu mâinile încrucişate: patronul marelui restaurant parizian „La Tour d’Argent” avea să ascundă mii de sticle preţioase după un perete fals!