Aho, aho copii și frați! Ce este Plugușorul, urarea pe care românii o îndrăgesc

Probabil cel mai cunoscut obicei legat de Ajunul Anului Nou este Plugușorul. Întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, este menit să alunge ce a fost rău și să aducă ceea ce este fast pentru agricultură.

La sate, Plugușorul obișnuia să fie extrem de complex, iar alaiurile care mergeau din casă în casă duceau cu ele chiar un plug adevărat. Plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor.

Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Plugușorul a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Textul este în excelență o narație privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase. Începe cu aratul, fiind urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat și adusul boabelor în hambare. Semănatul este un obicei agrar, structurat după modelul colindelor și practicat de copii în dimineața zilei de Anul Nou, după ce se spune Plugușorul. Colindătorii purtând traiste de gât încărcate cu semințe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, și urează gazdelor sănătate și roade bogate. Ei sunt răsplătiți cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună semințele și le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an. 

Plugușorul este una dintre cele mai cunoscute urări din tradiția românească. Este un strigăt făcut în cor în ajunul Anului Nou de copii și adulți ce are o strânsă legătură cu muncile câmpului și recolta din Anul Nou. Este o urare pe care românii o îndrăgesc și o fredonează în fiecare colț al țării. Versurile vechi, dar originale ale Plugușorului s-au păstrat sute de ani și continuă să ne surprindă în fiecare an.

Iată cum „sună” Plugușorul:

Versuri Plugușor

Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântul mi-ascultați. Mâine anul se înnoiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case a colinda. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug Pentru brazda de sub plug. Plugușor cu patru boi Ia mai mânați, măi flăcăi! Hai, hai… S-a sculat mai an Bădica Traian Și-a-ncălecat Pe-un cal învățat Cu șaua de aur, Cu nume de Graur, Cu frâu de mătasă, Împletit în șase, Cât vita de groasă. El în scări s-a ridicat, Peste câmpuri s-a uitat, Să aleagă-un loc curat De arat și semănat. Și-a pornit într-o joi Cu un plug cu doispreceze boi Boi boureni, În coadă codalbeni, În frunte țintătei. Ia mai mânați, măi flăcăi! Hai, hai… Cu luna, cu săptămâna, Își umplu cu aur mâna Și el vru să vadă De-i dete Dumnezeu roadă. Era-n spic cât vrabia, Era-n bob cât trestia. Ia mai mânați, măi flăcăi! Hai, hai… Traian iute s-a întors Și din grajd alt cal a scos. Un alt cal mai năzdrăvan, Cum îi place lui Traian, Negru precum corbul, Iute ca focul, De nu-l prinde locul. Cu potcoave de argint, Ce dă sporul la fugit Traian iute-a-ncălecat, La Tinchin a apucat Și oțel a cumpărat, Ca să facă seceri mari, Pentru secerătorii țării. Și-altele mai mititele, Pentru fete ocheșele Și neveste tinerele. De urat, am mai ura, Dar mă tem că va-nsera, Pe-aici, pe la dumneavoastră, Departe de casa noastră. Și ne-așteaptă și-alte case, Cu bucate mai gustoase, Cu pâine caldă pufoasă, Cu vinul de viță-aleasă, Cu Cotnar de Drăgășani, La anul și la mulți ani!