Mai are loc extrema dreaptă în politica autohtonă? La ce să ne așteptăm de la partidul extremist AUR în 2022

Un demon al trecutului negreu bântuie societatea românească de aproape un an de zile. Este vorba despre mirajul legionarismului – un amestec de conservatorism, tradiționalism, naționalism și ultraortodoxism, un cocktail dublat de respingerea valorilor occidentale și înlocuirea acestora cu tot felul de minciuni agresive. Din nefericire, în 2021 noi, toți românii, am fost martorii manifestărilor constante ale acestui demon. Astăzi îi spunem neolegionarism.

Statul de drept este unul dintre marile noastre câștiguri de după 1989, trebuie să ne sprijinim pe lege. Statul trebuie să aibă o strategie pentru a se confrunta cu astfel de problemă gravă. Din perspectiva unui stat de drept este de neconceput ca respectarea legii și a criteriilor democratice să nu fie o prioritate. Iar cazurile în care membrii AUR încalcă legile la adăpostul imunității parlamentare au început să se îndesească. De aceea, statul român trebuie să se apere și să ia măsuri urgent. Trebuie să acționeze ferm și imediat la orice derapaj.

În 2021 discursul acesta extremist al AUR a îmbrăcat toate caracteristicile acestea neolegionare, iar țintele predilecte au fost clasa politică, medicii, jurnaliștii, pandemia și vaccinul anti-covid. Tactica e mereu aceeași, una specifică peluzelor – violența, agresiune, totul asezonat cu referințe pseudoreligioase și populiste. Ceea ce reprezintă un semnal de alarmă este că sunt organizați și folosesc toate resursele de care beneficiază ca urmare a faptului că au în AUR un grup turbulent în parlamentul României.

Asaltul asupra Parlamentului și scandalul provocat de o senatoare de-a lor cu echipa jurnaliștilor italieni – aceste două evenimente au fost vârful agresiv al acestui an și cu ele am intrat într-o galerie a statelor cu partide extremiste, o galerie care nu ne face cinste, dimpotrivă atrage atenția asupra noastră, este o pată neagră.

12:13 • POLITICĂ

Primul vot dat de un candidat la prezidenţiale este VINERI. Despre cine este vorba și unde votează

09:00, 19.11.2024 • POLITICĂ

AUR și PNL, braț la braț, în județul Brașov

Atacul lor asupra Parlamentului a fost un episod care s-a născut din disperarea că o guvernare stabilă – cum se prefigurează pentru următorii doi ani – i-ar lăsa fără combustibilul urii cu care ne-au obișnuit. Anul care s-a încheiat, 2021 au fost vocali pe marginea guvernării și au avut și motive din cauză că USR, un alt partid cu valențe anti-sistem, la fel ca și AUR, a subminat coaliția din care făcea parte. Criza politică le-a oferit un narativ lejer. Dar în 2022, pe fondul unei guvernări stabile și pe fondul unei majorități parlamentare PNL – PSD – UDMR, acești populiști jalnici vor fi nevoiți să forțeze nota, iar orice încălcare a legii trebuie aspru sancționată.

Limita legală a fost depășită în mai multe rânduri, dar din perspectiva statului de drept, linia roșie a fost călcată în momentul în care membrii si simpatizanții AUR au luat cu asalt clădirea parlamentului, un atac din interior și din exterior, o agresiune directă asupra unei instituții democratice din care – culmea – face parte și AUR. Statul trebuie să răspundă cu legea în mână și fără să șovăie.

România nu se confruntă pentru prima dată cu un partid de sorginte extremistă. Raportat la epoca post-decembristă, să nu uităm de existența celui mai semnificativ partid de extremă dreaptă din România, PRM. Dacă privim la trăsături, la doctrină, îl regăsim astăzi în forma partidului AUR, prin manifestarea unui fals naționalism până la ideea scoaterii țării noastre din Uniunea Europeană, prin discursul instigator la ură față de minorități, prin tributuri și elogii aduse criminalilor de război și până la boicotarea neobosită a strategiilor guvernamentale. În cazul zilelor noastre, după cum am văzut, accentul se pune pe decredibilizarea sistemului de sănătate public, un atentat în sensul complet la viața și siguranța cetățenilor români. Referitor la derapajele din Parlament, sunt nenumărate situațiile în care a fost sesizată public lipsa de responsabilitate și până la urmă, lipsa de educație și neînțelegerea misiunii cu care au fost învestiți unii politicieni, respectiv modul în care se raportează la istoria noastră ca popor. Consider că folosirea tribunei parlamentului pentru discursul instigator la ură și denaturarea adevărului istoric nu trebuie să se ascundă în spatele paravanului imunității parlamentare.

Din păcate, extremismul nu a plecat niciodată din România. El continuă să se alimenteze prin dezinformarea și agățarea de anumite situații de criză sau conjunctură, așa cum este această pandemie.

AUR a început să nu mai fie un partid politic democratic, acum acționează exact ca un grup organizat de agresiune împotriva a orice îi stă în cale: legi (vizibil în cazul celor sanitar preventive), parlament, democrație, drepturi ale minorităților etc. Grup organizat agresiv – o spun cu toată responsabilitatea.

Deja oricine critică politicile AUR, devine o țintă primește nenumărate mesaje (agramate) de amenințare. Acesta este principalul argument pentru care AUR trebuie scos în afara legii.