Marii furnizori s-au înțeles să creeze criza imunoglobulinelor. Sute de oameni au murit. În sfârșit, s-au sesizat autoritățile
Consiliul Concurenței a constatat că, în perioada 2015-2018, cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi chiar întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană.
Investigația a început în anul 2018.Consiliul Concurenţei a sancţionat, astfel, cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia) cu amenzi în valoare totală de 353,4 milioane de lei (aproximativ 71 milioane euro), se arată într-un comunicat al autorității.
Companiile urmăreau să îşi creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit.
Imunoglobulinele sunt vitale pentru pacienții cu leucemie și boli rare
Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esenţiale destinate tratamentului unor multiple afecţiuni grave, a pus în pericol viaţa pacienţilor şi a determinat autorităţile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicamentele necesare pacienţilor, prin declanşarea Mecanismului European de protecţie civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravităţii situaţiei generate pe piaţa naţională. Este cunoscută criza imunoglobulinelor din perioada 2017-2018, când foarte mulți pacienți au murit din cauza lipsei tratamentului vital.
Care sunt furnizorii de imunoglobuline amendați de Consiliul Concurenței
Companiile sancţionate sunt: Baxalta Gmbh, Elveţia – 109 milioane lei; CSL Behring Gmbh, Germania – 76,8 milioane lei; Biotest AG, Germania – 25,5 milioane lei; Kedrion Spa, Italia -16,1 milioane lei; Octapharma AG, Elveţia – 125,1 milioane lei; PPTA, Belgia: 375.521 lei, informează comunicatul.
PPTA a facilitat aceste practici anticoncurenţiale şi a contribuit prin propriile acţiuni la atingerea obiectivului comun, depăşind, prin aceasta, sfera activităţilor specifice la nivelul unei asociaţii cu scopul de a influenţa procesul legislativ, susține sursa citată.
Decizia Autorităţii de Concurenţă, care va fi publicată în formă neconfidenţială pe pagina web a instituţiei, poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.