„Nu ne aflăm în cel mai fericit moment al existenţei noastre”: Eugen Tomac, ales preşedinte al PMP

Congresul Extraordinar al Partidului Mişcarea Populară l-a ales sâmbătă pe europarlamentarul Eugen Tomac ca preşedinte al formaţiunii politice. El a candidat ca lider al moţiunii „PMP – un nou început pentru o Românie creştin-democrată”. Din 456 de voturi exprimate, 421 au fost ”pentru”, 18 ”împotrivă” şi 17 abţineri.

Eugen Tomac a declarat că formaţiunea nu se află în „cel mai fericit moment” al existenţei sale politice şi a afirmat că reuniunea a fost făcută pentru a da şansa partidului de a merge mai departe – „o echipă unită, pentru o ţară reîntregită”.

https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=314&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FPartidulMiscareaPopulara.RO%2Fvideos%2F487093786343100%2F&show_text=false&width=560&t=0

„În politică am învăţat un lucru esenţial (…) că, în politică, uneori faci ceea ce trebuie, nu ceea ce îţi place. Nu ne aflăm în cel mai fericit moment al existenţei noastre politice. (…) Cei care am pus bazele acestui partid, care am luptat în campanii grele pentru ca partidul să îşi păstreze rolul şi rostul pe scena politică românească, am luat decizii. (…) Există foarte multe motive pentru care PMP trebuie să meargă înainte şi să îşi susţină obiective care ne fac mândri de realizările de până acum (…)Nu am făcut acest lucru doar pentru că am fost nemulţumiţi de cineva. Acest Congres nu este împotriva cuiva. Acest Congres este pentru a da şansa partidului nostru de a merge mai departe – o echipă unită, pentru o ţară reîntregită. Vă mulţumesc şi vă asigur că voi fi loial proiectului PMP şi doar împreună vom decide care este calea cea mai bună de urmat. Avem obiective, trebuie să credem în ele şi sunt convins că le vom atinge„, a transmis europarlamentarul Eugen Tomac colegilor săi din partid.

El a spus că regretă ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă în partid. „Este inadmisibil într-un partid politic ca oameni precum Cătălina Bozianu să fie hărţuiţi în ziare. Este de neacceptat ca un partid politic să tolereze un asemenea comportament.(…) Nu este un moment fericit, dar atunci când nu avem soluţii, apelăm la aceste măsuri democratice”, a spus Tomac.

După exprimarea votului, Tomac le-a spus colegilor săi că vrea ca echipa mandatată sâmbătă „să ducă mai departe destinul partidului„.

„Echipa va face tot ce îi stă în putinţă (…) PMP să reziste pe scena politică extrem de complicată din România. România are nevoie de mesajul nostru. (…) O Românie creştin-democrată înseamnă, în primul şi în primul rând, o Românie a respectului profund, a soluţiilor pentru viitor, o Românie în care toţi oamenii se simt în siguranţă, în care nimeni nu se simte străin în ţara lui, o Românie în care ne preţuim valorile. (…) Avem o ţară care aşteaptă soluţii de la conducătorii săi. Din păcate, în ultimii ani am văzut doar lozinci. (…) PMP are soluţii pentru prezentul, dar şi pentru viitorul României”, a adăugat Tomac.

Delegaţii la Congresul extraordinar al PMP au votat, sâmbătă, în unanimitate, pentru a-şi „întări angajamentul de a păstra vie direcţia privind reîntregirea naţiunii române„. „PMP rămâne partidul care luptă pentru ca Republica Moldova şi România să redevină o singură ţară, aşa cum am fost”, a spus Tomac. El a reamintit că printre obiectivele partidului se numără revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin şi reducerea numărului de parlamentari. Referindu-se la criza energetică, Tomac susţine că UE trebuie să facă achiziţii de stocuri de gaze naturale pentru toate statele Uniunii.

„România cumpără la preţ triplu gazele naturale de la Federaţia Rusă, care ştie să joace şi vedem că joacă destul de agresiv. (…) Nu noi, românii, să plătim mai mult şi alţii mai puţin pentru că sunt mai buni negociatori”, a menţionat Tomac.

S-a decis convocarea congresului pentru alegerea unei noi conduceri naţionale

La începutul acestei luni, eurodeputatul Eugen Tomac, fost preşedinte al PMP, a anunţat că pe 19 februarie va fi organizat congresul formaţiunii. ”Am luat decizia de a convoca congresul Partidului Mişcarea Populară cu singurul scop de a reaşeza partidul pe un făgaş al normalităţii. Noi nu organizăm un congres împotriva cuiva, însă este firesc să punem capăt unor practici care nu au nimic în comun cu democraţia şi activitatea unei instituţii politice născute din dorinţa de a fi altceva pe scena politică. (…) Atunci când un partid politic intră într-un asemenea blocaj, apelează la instrumentele democratice ce stau la baza formaţiunii şi totul se reaşază prin vot. Vot care se va da în cadrul congresului de pe 19 februarie”, scria Tomac pe Facebook, pe 7 februarie.

În data de 12 ianuarie a avut loc un Colegiu Naţional al PMP, la care s-a decis convocarea congresului pentru alegerea unei noi conduceri naţionale. Liderul formaţiunii, Cristian Diaconescu, spunea atunci că a avut „o surpriză neplăcută” să constate că „un grup de ‘organizatori binevoitori’ a convocat o adunare, pe care au denumit-o în mod ilegal Colegiu Naţional”.

„Au încercat să legitimeze această adunare, inducând în eroare participanţii că eu şi colegii mei din conducerea centrală am fi parte din această iniţiativă. Ca să fie clar – nu am iniţiat, nu am participat la întâlnire, nu legitimăm nicio decizie pe care ar fi luat-o acest grup, organizat în mod nestatutar. Deciziile de demitere şi numire a altor persoane pe loc, cât şi aşa-zisul congres anunţat pentru februarie sunt ilegale, urmând ca cei care au organizat această iniţiativă să cunoască consecinţele în scurt timp”, preciza Cristian Diaconescu, pe pagina sa de socializare.

Miercuri, secretarul general al PMP, Ionuţ Simionca, susţinea, tot pe Facebook, că „toate dezinformările aduse în spaţiul public de preşedintele Diaconescu şi de câţiva foşti membri de partid au fost demontate de instanţa judecătorească”.

„Tribunalul Bucureşti a respins cererea formulată de domnul Diaconescu prin care acesta dorea să blocheze congresul din 19 februarie şi, implicit, exprimarea democratică în PMP”, afirma acesta.