Povestea tristă a muzeelor din Lvov. ”Muzeele trebuie să trăiască”, în primul rând pentru copii
Muzeele din Lvov, care adăposteau și ofereau ucrainenilor posibilitatea de a se întâlni cu un valoros tezaur de cultură, sunt acum aproape pustii, cu pereții goi, pentru că toate lucrările sunt mutate și puse la adăpost de atacurile rusești, relatează Euronews.
La Muzeul Național ”Andrey Sheptytsky” se împachetează cu mare grijă, dar în grabă, pentru că deși Lvov este un oraș relativ sigur, în război nimic nu e sigur.
Muzeul Național ”Andrey Sheptytsky” este cel mai mare muzeu de artă din Ucraina. Directorul general Ihor Kozhan supraveghează personalul și toată operațiunea de evacuare pentru ca ”moștenirea ucraineană” să fie transportată la loc sigur în bune condiții.
Sunt lucrări de patrimoniu, așa cum este iconostasul Bohorodchany din secolul al XVIII-lea și multe piese în stil baroc. Directorul Kozhan îi spune reporterului de la Euronews. că-i vin lacrimile ”pentru că s-a depus multă muncă aici”. ”Azi vezi ziduri goale, așa că se simte tristețea și amărăciunea. Nu am crezut până în ultimul moment că s-ar putea întâmpla acest lucru”, spune Kozhan. El primește zilnic telefoane de la institutuții culturale europene care se oferă să-i ajute.
”Aceasta este viața noastră”
Relocarea acestor valori este o operațiune extrem de complicată. Anna Naurobska, șefa departamentului de manuscrise rare și cărți, spune că încă nu știe unde să depoziteze în siguranță colecția de peste 12.000 de lucrări ambalate în cutii. „Aceasta este povestea noastră; aceasta este viața noastră. Este foarte important pentru noi”, a spus Naurobska.
Și povestea Muzeului Național Andrey Sheptytsky se repetă și în alte muzee. Vitrinele Muzeului de Istorie a Religiei sunt și ele golite. Se adună totul în containere pentru a fi dus în locuri mai sigure, iar ceea ce rămâne este depozitat în subsoluri.
Kozhan privește cu tristețe muzeul gol, care a supraviețuit celor două război mondiale. ”Muzeele trebuie să trăiască. Oamenii trebuie să vină acolo și, în primul rând, copiii. Ei trebuie să învețe elementele de bază ale culturii lor”, mărturisește Kozhan.