Ministrul Agriculturii a dat liber la braconaj industrial în Delta Dunării, Marea Neagră și în toate apele din România

Printr-un ordin șmecheresc, ministrul PSD al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a girat ”opera” de braconaj comercial pusă pe apă anul trecut de fostul ministru PNL, Adrian Oros, atât în Delta Dunării cât și în Marea Neagră și pe toate apele din țara  noastră.

Modificări secrete pentru… braconaj

Fostul ministru PNL al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Nechita Oros, a modificat anul trecut ”pe furiș” Ordinul 1369/2018 care aprobă caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele marine şi continentale.

Practic, prin acest ordin au fost aduse în ”secret” o serie de modificări importante privind uneltele de pescuit care nu pot fi justificate nici până azi de cei care au condus și conduc acest minister. Este vorba de:

• mărirea înălțimii posădite a setcilor de la 3 m la maxim 8 m – practic o mărire de trei ori a suprafeței acestora;
• mărirea rezistenței firului plasei de sirec a setcilor pentru scrumbie de la TEX 200, ce are o sarcină de rupere până la 15 de kilograme, la maxim 666 – ce rezistă la aproximativ 100 kg;
• mărirea lungimii maxime a setcilor pentru Scrumbie și Calcan de la 37,5 m la 100 de metri;  

”Cu o setcă de scrumbie se poate captura un sturion de dimensiuni mari”

La prima vedere aceste modicări par nesemnificative, dar, în realitate, au un impact devastator asupra stocurilor de pești, în special a scrumbiei, și a biodiversității acvatice.

”Prin acordarea posibilității de a pescui comercial cu setci de scrumbie cu o înălțime până la 8 metri reprezintă aproape o triplare a suprafeței specifice de pescuit și implicit a efortului de pescuit dar și adâncimi mai mari de acțiune. Atunci când, pentru aceleași unelte, se permite și mărirea rezistenței firului e clar că nu urmărești scrumbia, pentru că nu am auzit ca scrumbia să rupă un fir cu TEX de 200 (Tex – unitate de măsură pentru grosimea firului – masa în grame a unui fir cu lungimea de 1000 m). O astfel de unealtă de pescuit poate captura un sturion de dimensiuni mari, deoarece peștele nu mai poate rupe plasa”, a precizat pentru PUTEREA un oficial european.

De fapt, impactul dragei hidraulice nu numai că răzuie suprafața substratului, ci și sapă în el, resuspendând cantități semnificative de sedimente. Însă, de a lungul timpului s-a constatat că draga hidraulică contribuie la destabilizarea și modificarea parțială a sedimentelor, rezultând o scădere generală a complexității habitatului. Adică, mai direct, utilizarea ei produce o serie de efecte negative asupra habitatului.

Liber la dragarea Deltei Dunării

Dar, anul trecut, fostul ministru Adrian Oros a mai făcut, cu binecuvântarea ministrului UDMR al Mediului, Barna Tanczos, o modificare legislativă incredibilă prin care a dat undă verde distrugerii habitatului prin utilizarea dragei hidraulice în Rezervația Biosferei Deltei Dunării. A ieșit ceva scandal, au fost ceva promisiuni de modificare dar în zadar.

Chesnoiu, pe urmele lui Oros

Anul acesta, însă, Ministerul Agriculturii condus de Adrian Chesnoiu, omul impus de baronul PSD de Olt, Paul Stănescu, a modificat din nou Ordinul 1.369/2018, prin Ordinul 38/22 februarie 2022 (vezi documentul în facsimil), și au introdus o „nouă” unealtă de pescuit „Hidrorașcheta”. Adică, acceași Mărie, dar cu altă pălărie! De ce? Pentru că hidrorașcheta și draga hidraulică au aceleași caracteristici tehnice și de funcționare, fiind prectid două unelte asemănătoare.

Practic, prin emiterea acestui ordin semnat de secretarul de stat impus de PSD Brăila Sorin Moise, Ministerul Agriculturii condus de Adrian Chesnoiu a demonstrat că se joacă de-a respecta legea, făcând astfel jocul băieților deștepți care dețin monopolul pescuitului în aceste zone.