Copacul cu lalele

Când bate vara, cioc, cioc, în ferestre, în câteva localități din județul Hunedoara înflorește, ca în puține locuri din Europa, un copac care, pentru că e și rar și deosebit, a fost declarat monument al naturii.

I se spune, popular, tulipan sau pomul cu lalele, iar denumirea ştiinţifică este Liriodendrum Tulpifera. Tulipanul îşi are originea în zonele împădurite din Estul Americii de Nord. Este, poate, unul dintre cei mai deosebiţi arbori în ceea ce priveşte dimensiunile pe care le poate atinge la maturitate, dar și referitor la aspectul şi culoarea frunzelor şi a florilor. Foarte rezistent la condiţiile de mediu, are o creştere rapidă şi continuă. În regiunile de origine, unele exemplare pot ajunge şi la 200 sau chiar 300 de ani, când pot atinge 30 de metri înălţime şi peste un metru în diametru. Tulipanul are frunze în formă de liră, iar florile în formă de lalea. Florile sunt galbene-verzui, nu au miros puternic și ajung la 10 cm lungime. Impedimentul pentru iubitorii de tulipan este că acesta nu înflorește în fiecare an, ci doar la patru ani, la sfârșitul lui mai și începutul lui iunie. Florile pot să dureze între trei și șase săptămâni. Copacul plin cu lalele face parte din Familia Magnoliaceae și se găsește la Aninoasa, Ghelari, în parcul dendrologic din Simeria unde se află cea mai valoroasă colecţie de plante lemnoase exotice din România, plantate începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la Petroşani sau în curtea castelului Pogany de la Păclişa. Mai sunt câteva exemplare la Reșița, Rădăuți, Bistrița și în jur de acestea. Se spune că, în 1880, baronul Viktor Maderspach ar fi adus la castelul din la Iscroni, sat care aparţine acum de Aninoasa, mai multe specii de plante, printre care și Liliodendron Tulipifera, cumpărat de la Paris. Cum soția baronului, Anne Margarette, coresponda cu Jules Verne, localnicii au asociat copacul cu lalele de numele scriitorului.

Pentru că, la cei peste 140 de ani ai săi, arată foarte bine, tulipanul este inclus în circuitul turistic al zonei, a avut o sărbătoare proprie care, conform autorităților va fi reluată, și este considerat un simbol al localității.