De ce candidează Cazanciuc la locul faptei lui Bădălău și Tăriceanu

Impunerea lui Robert Cazanciuc pe primul loc pe lista PSD Giurgiu pentru Senat a surprins până și pe cei mai apropiați pesediștii giurgiuveni ai baronului Niculae Bădălău. În realitate, totul este un scenariu bine pus la punct de genul celui din tenis „serviciu contra serviciu”.

La începutul lunii martie 2017, Agenția Națională de Integritate (ANI) a transmis o solicitare președintelui Senatului prin care cere vacantarea locului de senator ocupat de social-democratul Cristian-Dan Marciu, declarat incompatibil, printr-o decizie definitivă a Inaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care datează din martie 2015. Cristian Marciu a fost declarat incompatibil pentru că a derulat prin firmele sale afaceri cu Consiliul Județean Giurgiu, în perioada 2008-2012, când deținea funcția de consilier județean.

„Având în vedere prevederile legale incidente, vă rugăm să luați act de situația de încetare a mandatului și să supuneți votului plenului camerei adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de senator al domnului Marciu Ovidiu Cristian Dan, ca urmare a faptului că Raportul de evaluare nr. 30367/G/II/15.06.2012 a rămas definitiv prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 949/04.03.2015″, se menționa în solicitarea transmisă de ANI pe dat de 6 martie 2017 către președintele Senatului României de atunci Călin Popescu Tăriceanu. 

Potrivit legii, Marciu trebuia să piardă de îndată orice funcție publică și să nu mai poată ocupa o alta, timp de trei ani de la hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, însă este și în prezent parlamentar. Numai că la acea vreme, adică în martie 2017, vicepreședinte al Senatului era Niculae Bădălău cel care îl „girase” la senatorul PSD de Giurgiu Cristian Marciu.

Mai mult, atunci Bădălău era numărul doi în PSD după Dragnea, adică tăia și spânzura atât în partid cât și în Senat. Ca urmare acestei conjuncturi, Tăriceanu a dat flit solicitării ANI și doar ceva mai târziu a pasat răspunderea soluționării sesizării ANI către Comisia juridică din Senat condusă atunci de Robert Cazanciuc.

Dar cum Cazanciuc nu vroia să se pună rău nici cu Bădălău și nici cu Tăriceanu a tot amânat luni de zile să se pronunțe pe această speță. Dar, surpriză! În 2019, candidatul care trebuia să ia locul lui Marciu pe lista PSD pentru Senat îi face plângere penală la Parchetul General lui Tăriceanu pentru abuz în serviciu legat de neaplicarea, din postura de șef al Senatului, a unei decizii de incompatibilitate cu privire la senatorul Cristian Marciu.

„Dosarul este legat de situaţia de incompatibilitate a unui membru al Senatului şi, sigur, procurorii cred că fac o confuzie. Ei consideră că preşedintele Senatului este şeful Senatului. Preşedintele Senatului nu are decât un singur vot şi trebuie să respecte anumite etape procedurale care presupun, în mod obligatoriu, desemnarea de către Biroul permanent a Comisiei juridice pentru analiza dosarului, Comisia juridică trebuie să facă un raport, pe care ulterior trebuie să-l supună votului plenului Senatului”, a explicat atunci Călin Popescu Tăriceanu la ieșirea de la audieri de la Parchetul General.

Practic, Tăriceanu preciza că Comsia juridică condusă de Robert Cazanciuc trebuia să facă un raport despre cazul Marciu și să-l prezinte plenului Senatului. Despre acest raport nu se știe nimic, dar în schimb, în ședința Biroului Permanent al Senatului din 19 februarie 2020 condusă de Titus Corlățean s-a discutat despre cazul Marciu și dosarul lui Tăriceanu. 

„Noi am discutat în Comisia juridică de mai multe ori. Mie mi se pare că ar trebui să analizăm, Comisia juridică, mai întâi dacă nu se pune problema unui conflict de natură constituțională între cele două instituții, pentru că Parchetul cere Comisiei juridice documente de pe un titlu în caz aflat în curs de soluționare. Noi am ajuns la concluzia că nu se poate înceta mandatul, pentru că toate deciziile sunt anterioare ale instanței. Mandatul a fost validat – suntem într-o situație cel puțin sui generis – și nu poți să ceri de la Comisia juridică când nu s-a luat încă o decizie, deci o formă de presiune pur și simplu în a ne cere nouă să validăm decizia ANI. Păi, decizia ANI este incorectă. ANI nu trebuia să ceară Senatului după validarea mandatului încetarea mandatului. Ei știau foarte bine acest lucru. De aceea, ar trebui să analizăm dacă nu se pune problema unui conflict de natură constituțională pe această speță”, a precizat atunci Robert Cazanciuc.

Ulterior, în mai 2020, Robert Cazanciuc, de această dată din postura de președinte interimar al Senatului a sesizat Curtea Constituțională (CCR), la solicitarea lui Călin Popescu Tăriceanu, revendicând un conflict juridic cu Ministerul Public, după ce procurorii au deschis un dosar penal în care este cercetat și liderul ALDE pe motiv că a refuzat punerea în aplicare a unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind demiterea senatorului PSD Cristian Marciu, găsit incompatibil. 

Timpul a trecut și Cristian Marciu a rămas tot senator, dar nu va mai candida pentru un nou mandat. În schimb, Robert Cazanciuc deschide, de loc întâmplător, lista PSD Giurgiu la Senat, Niculae Bădălău s-a refugiat nouă ani la Curtea de Conturi a României, Marciu va ieși liniștit la pensie, iar Tăriceanu s-a ales cu dosar penal și se agață cu disperare de Ponta ca să mai ia un mandat de parlamentar. Așadar, o mână spală pe cealaltă, și ambele fața lui Cazanciuc!