Azi e Paștele Blajinilor! Cine sunt Blajinii și ce obiceiuri trebuie respectate

În credința populară, în lunea de după Dumnica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. Există credinţa că sufletele morților pot fi eliberate de păcate grele, săvârșite în timpul vieții. În Duminica Tomii și de Paștele Blajinilor, credincioșii își plâng morții.

Paștele Blajinilor este o sărbătoare religioasă, considerată de unii ca fiind creștină, iar de alții ca fiind o sărbătoare cu rădăcini păgâne cu influențe creștine considerabile.

În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba tracă, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfântul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezența în antichitatea dobrogeană, oltenească și transilvană.

Paștele Blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumânare — sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

De unde vin Blajinii

Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pamântului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Potrivit credintei populare, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe Pământ. Trăiesc fără femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației. Blajinii, incapabili de a face rău, s-ar afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe.

Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuosi, nu știu cum să calculeze data Sfintelor Paști. Oamenii le vestesc acestora că a venit Paștele prin intermediul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii. Există și credința că ei provin din copii nebotezați, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțIn stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufundă în haos.

În unele versiuni, Blajinii sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insulă foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sâmbetei.

În Bucovina se spune că „Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos pește și trăiesc într-un pârâu; femeile și fetele lor cânta foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase”.

Există credință că Dumnezeu a creat mai întâi uriașii. Pentru că se razboiau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Aceștia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om. De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.

Țara unde sărbătoarea ia cea mai mare amploare este Republica Moldova

Sărbătorită preponderent, în Europa de Sud-Est, această sărbătoare are la bază pomenirea celor decedați și anume a rudelor și prietenilor apropiați. Tradițional, Paștile Blajinilor se sărbătorește în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână de la Învierea Domnului, Paștile propriu-zis. În localitățile rurale mai mari și în orașele în care sunt mai multe cimitire, sărbătoarea are loc timp de mai multe zile, începând de sâmbătă.

Țara unde sărbătoarea ia cea mai mare amploare este Republica Moldova, unde ziua de luni de după duminica Paștelui Blajinilor (la o săptămână după Paștele creștin-ortodox) este declarată oficial ca fiind zi liberă.

În capitala Republicii Moldova, în Chișinău, tradițional de Paștele Blajinilor municipalitatea pune la dispoziția populației rute de autobuz gratuite către cel mai mare cimitir din țară și unul din cele mai mari din Europa – Cimitirul Sfântul Lazăr (Doina).

La slavii de est ortodocși există o sărbătoare similară, numită Radonița (Радоница) la ruși, Radaunița (Радаўнiца) la bieloruși  Provodî (Проводи) la ucraineni, sărbătorită în ziua de marți de după Duminica Tomii.

În perioada comunistă sărbătoarea nu se putea ținea lunea, aceasta fiind zi de muncă, de aceea a apărut obiceiul de a pomeni pe cei răposați duminica, zi oficială de odihnă, ceea ce nu corespunde tradițiilor, întrucât Biserica Ortodoxă nu oficiază pomenirea morților în Săptămâna Luminată, inclusiv în Duminica Tomii, fiind vreme de bucurie pentru Învierea Domnului. Pomenirile în alte zile apropiate Paștilor Blajinilor, nu sunt o regulă oficială, consfințită de Biserică, ci doar o practică locală.