Oamenii de știință au modificat materialul genetic al roșiilor pentru a deveni o sursă de vitamina D
O echipă de cercetători condusă de oameni de ştiinţă de la John Innes Centre din Norwich a editat materialul genetic al roşiilor pentru a deveni o sursă robustă de vitamina D, care reglează nutrienţi cum ar fi calciul, esenţial pentru a menţine oasele, dinţii şi muşchii sănătoşi, informează Reuters.
Deşi vitamina D este produsă în organism după expunerea la razele soarelui, sursa sa majoră se află în alimentaţie, mare parte în produse lactate şi în carne.
Niveluri scăzute de vitamina D – asociate cu o serie de afecţiuni, de la cancer la boli cardiovasculare – afectează circa 1 miliard de persoane la nivel global, au spus cercetătorii.
Frunzele de roşii conţin în mod natural unul dintre componentele constitutive ale vitaminei D3, denumit 7-DHC. Vitamina D3 este considerată cea mai potrivită pentru creşterea nivelurilor de vitamina D din organism.
Oamenii de ştiinţă au folosit instrumentul CRISPR – proiectat pentru a funcţiona asemenea unei perechi de foarfece genetice – pentru a optimiza genomul plantei astfel încât 7-DHC să se acumuleze în principal în fruct, în aceeaşi măsură ca şi în frunze.
După ce frunzele şi fructul feliat au fost expuse la lumină ultravioletă timp de o oră, o roşie conţinea niveluri de vitamina D echivalente cu două ouă medii sau cu 28 de grame de ton, au scris cercetătorii într-o lucrare publicată în revista Nature Plants.
Cele mai multe suplimente de D3 provin din lanolină, extrasă din lâna de oaie. Întrucât oaia rămâne în viaţă, este o alegere potrivită pentru pentru vegetarieni, dar nu şi pentru vegani.
Oamenii de ştiinţă evaluează în prezent dacă lumina soarelui, şi nu razele ultraviolete, ar putea converti în mod eficient 7-DHC în vitamina D3.
Noi reglementări în vigoare în Marea Britanie le-au permis oamenilor de ştiinţă să evalueze această teorie, însă ar putea trece o vreme până când vor ajunge pe rafturile supermarketurilor.
Pentru a compensa lipsa actuală în aportul de vitamina D din surse alimentare, două roşii modificate genetic de mărime medie ar trebui să fie suficiente a spus autorul principal al studiului, Jie Li, care a mai precizat că este dificil de distins între o roşie modificată genetic şi o roşie sălbatică.
”Au gust de roşii”, a adăugat Cathie Martin, o altă semnatară a studiului.