Perturbările lanţurilor de aprovizionare vor costa UE până la 920 miliarde euro la nivelul PIB, până în 2023

Problemele legate de lanţurile de aprovizionare generate de pandemia COVID-19 şi de invazia Rusiei în Ucraina ar putea duce la o pierdere de 920 de miliarde de euro la nivelul produsului intern brut (PIB) în întreaga zonă euro, până în 2023, conform unui raport Accenture, ceea ce echivalează cu 7,7% din PIB-ul zonei euro în 2023.

Raportul „From Disruption to Reinvention – The future of supply chains in Europe”, publicat cu ocazia reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, explorează trei scenarii posibile pentru modul în care războiul s-a putea desfăşura în cursul anului viitor, simulând impactul fiecărui scenariu asupra zonei euro în ceea ce priveşte costurile şi termenele de redresare.

În 2021, întreruperea lanţurilor de aprovizionare din cauza pandemiei de COVID-19 a costat economiile din zona euro 112,7 miliarde de euro din PIB, principalele probleme semnalate fiind lipsa de aprovizionare cu materiale, dar și cele legate de logistică şi presiunile inflaţioniste care destabilizau revenirea economică în Europa, la care se adaugă cererea în creştere şi stocarea preventivă. 

Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, situația s-a agravat. Problema deficitului de semiconductori va persista până în 2023, cel mai probabil. Prelungirea războiului ar putea duce la o pierdere suplimentară pentru PIB de până la 318 miliarde de euro în 2022 şi de 602 miliarde de euro în 2023, în timp ce inflaţia ar putea ajunge la 7,8% în 2022, înainte de a scădea în 2023.

„Deşi consensul experţilor este că Europa va evita recesiunea în acest an, combinaţia dintre pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina are potenţialul de a avea un impact semnificativ asupra economiei europene, provocând o încetinire semnificativă a creşterii. Deşi înainte de război se aştepta un fel de normalizare a lanţurilor de aprovizionare în a doua jumătate a anului 2022, acum nu ne aşteptăm ca acest lucru să se întâmple înainte de 2023, poate chiar nici până în 2024, în funcţie de modul în care evoluează războiul”, consideră Jean-Marc Ollagnier, CEO al Accenture în Europa.

Soluţionarea problemelor legate de lanţurile de aprovizionare va fi esenţială pentru competitivitatea şi creşterea europeană în condiţiile în care până la 30% din valoarea adăugată totală a zonei euro se bazează pe funcţionarea lanţurilor de aprovizionare transfrontaliere, fie ca sursă de intrare, fie ca destinaţie de producţie, se arată în raport.

Raportul arată că, în condițiile actuale, lanțurile de aprovizionare trebuie să fie mai reziliente şi mai agile pentru a răspunde la incertitudinile tot mai mari în materie de aprovizionare, devenind în acelaşi timp un avantaj competitiv cheie pentru a permite creşterea viitoare.

„Vizibilitatea în cadrul reţelelor de aprovizionare, inclusiv a furnizorilor de nivel 2 şi 3, este esenţială. Companiile trebuie să treacă de la o abordare „just-in-time” la o abordare „just-in-case”, diversificând bazele de aprovizionare, planificând rute de transport alternative, făcând centrele de distribuţie flexibile şi creând stocuri. Acest lucru are un preţ, dar este o „poliţă de asigurare” împotriva şocurilor viitoare. Secretul este investiţia în noi tehnologii pentru a utiliza mai bine datele – de la gemenii digitali şi date analitice la turnurile de control ale lanţurilor de aprovizionare – în cadrul Cloud Continuum, care oferă o putere de calcul imensă într-un mod rentabil, flexibil şi durabil”, a precizat Kris Timmermans, care conduce divizia de Supply Chain & Operations a Accenture.

Provocări pe termen lung

Raportul evidenţiază două provocări mai profunde şi pe termen lung ca urmare a pandemiei şi a războiului: securitatea energetică, în condiţiile în care economiile europene trebuie să se ocupe de marea lor dependenţă de aprovizionarea cu petrol şi gaze naturale, accelerând în acelaşi timp reducerea emisiilor nete de CO2 la zero, şi necorelarea talentelor, ca urmare a îmbătrânirii populaţiei, a evoluţiei aşteptărilor angajaţilor şi a schimbărilor în cererea de competenţe.

„Războiul din Ucraina va avea un impact semnificativ, crescând numărul şi durata întreruperilor. Gravitatea va depinde de modul în care va evolua războiul, dar este nevoie de o reinventare, pe măsură ce o nouă ordine economică prinde contur în contextul unui mediu inflaţionist, al unei regionalizări crescute, al tranziţiei energetice şi al unei pieţe a talentelor tensionate. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi accelerarea tranziţiei către sursele de energie verde vor fi esenţiale pentru atingerea securităţii. Iar capacitatea de a atrage, de a păstra, de a recalifica şi de a perfecţiona oamenii devine una dintre cele mai presante probleme din acest deceniu”, a precizat Michael Brueckner, director de strategie pentru Accenture în Europa.

Raportul Accenture „From Disruption to Reinvention – The future of supply chain in Europe” se bazează pe o cercetare realizată în colaborare cu Oxford Economics. Analiza acoperă zona euro, formată din Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Slovacia şi Spania.

Accenture este o companie globală de servicii profesionale, cu experienţă în digital, cloud şi securitate. Compania are 699.000 de angajaţi care deservesc clienţi din peste 120 de ţări.