Cristian Diaconescu despre relația Occidentului cu Rusia: Prețuim valoarea intelectuală când ne e frică

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a afirmat joi, la Bookfest, unde a participat la lansarea unor volume dedicate spaţiului post-sovietic, că judecăţile de valoare ale celor care operaţionalizează relaţia externă cu Federaţia Rusă merg pe paliere, care, „din păcate, nu numai acum, se circumscriu ideii de frică”.

Diaconescu a luat parte la dezbaterea „Rusia încotro? O analiză a spaţiului post-sovietic”, pornind de la volumele „Vorî. Hoţi şi asasini. Super mafia rusă” de Mark Galeotti, „Crimeea şi imperiul rus” de Agnia Grigas şi „Memoriile unui mercenar din Grupul Wagner”, autor Marat Gabidullin, apărute la Editura Corint, în colecţia „Corint Istorie”.

„Vă rog să-mi permiteţi ca pe mulţi dintre dumneavoastră să-i dezamăgesc. Vă rog să citiţi aceste cărţi, sunt foarte importante. Cu o singură precizare: în viaţa de zi cu zi, în practica de implementare, fie de-o parte, fie de-o alta, nimic din concluziile acestor cărţi nu se regăseşte atunci când este vorba de relaţia directă preventivă sau asertivă a politicii fie a Federaţiei Ruse, fie a Occidentului, ca s-o luăm în sens larg. Ce se face în viaţa reală în legătură, în direcţia şi din direcţia Federaţiei Ruse respectă cu totul şi cu totul alte criterii decât cele analitice. Sigur, cel care se află în bilateral faţă în faţă cu partea rusă a citit aceste cărţi, are un mental construit. Numai că dilema fundamentală care va funcţiona şi astăzi – iată, noi ne uităm la aceste elemente primite prin nişte cărţi foarte inteligente azi, întreb de ce nu ieri, câtă vreme au fost scrise, nu-i aşa, de doi, trei ani? De ce nu au contat până acum? Pentru că a apărut un cuvânt şi un concept suplimentar – frica”, a spus Diaconescu.

Fostul diplomat a susţinut că este vorba despre o frică tridimensională – una în legătură cu vecinătatea, alta în legătură cu propriul popor şi a treia în legătură cu întreaga comunitate internaţională.

22:17 • Internațional

Racheta „Oreshnik”. Detalii despre cea mai recentă armă rusească folosită în Ucraina

22:01, 20.11.2024 • Internațional

WSJ: Trupele nord-coreene din Rusia vor fi conduse de un general misterios apropiat de Kim Jong-un

„Deci, judecăţile de valoare, oricum ar fi ele făcute, din punct de vedere al celor care operaţionalizează relaţia externă cu Federaţia Rusă, nu doar doresc să o înţeleagă, merg pe paliere, care, din păcate, nu numai acum, se circumscriu ideii de frică. Frica pentru ca Federaţia Rusă să nu se simtă sufocată, motiv pentru care facem business, frica pentru ca Federaţia Rusă să nu se simtă atacată, motiv pentru care, în 1997, batem palma pe un Consiliu NATO-Rusia atunci când noi lărgeam NATO. Despre ce vorbim?”, a întrebat retoric Diaconescu.

El a susţinut că şi în 2014 frica a funcţionat în cazul anexării ilegale a Crimeii.

„Frica, în 2014, că tot spuneam de Crimeea, în condiţiile în care, pe de-o parte, adoptăm un regim de sancţiuni moderat, iar, pe de altă parte, Franţa şi Germania dau năvală pentru a face un grup de lucru care nu a făcut decât să legitimeze un conflict latent timp de opt ani şi ruperea declarativă a înţelegerilor generate de Germania şi Franţa în anul 2022. Şi atunci o cunoaştere este obligatorie. Când discutăm despre implementare poate mulţi dintre dumneavoastră ar trebui să le cereţi multora dintre ei, dintre cei care vă reprezintă, să vă ferească de ideea de a vă informa din frică”, a completat Cristian Diaconescu.

Şi istoricul Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, a afirmat că Rusia se hrăneşte cu „nesiguranţele”, „ignoranţa” şi „frica”.

„De fapt, dacă vreţi, Rusia se hrăneşte cu nesiguranţele, ignoranţa şi frica noastră a tuturor. Atunci când ele vor dispărea şi vom înţelege că suntem pe curs de coliziune cu un regim care nu poate fi oprit decât pe câmpul de luptă, atunci Rusia va deveni mult mai puţin puternică”, a spus istoricul.

Popa consideră că secretul influenţei ruse rezidă în capacitatea de a crea situaţii pe care lumea normală nu le înţelege şi le respinge, tocmai pentru că devin neinteligibile.

„Secretul influenţei ruse rezidă, înainte de toate, nu în genialitatea lor politică, pentru că ei sunt, de fapt, simplişti, dacă reduci totul la esenţe, nu rezidă în puterea lor militară, care s-a văzut că este mai degrabă o imagine decât o realitate, ci rezidă în capacitatea de a crea situaţii pe care lumea normală nu le înţelege şi sfârşeşte prin a le respinge, tocmai pentru că devin neinteligibile. Iată, acesta este secretul influenţei ruseşti: înnebuneşte-i pe toţi, confuzează-i pe toţi, astfel încât nimeni să nu mai înţeleagă unde-i stânga, unde-i dreapta, unde e adevărul, unde este minciuna şi astfel îşi va fi mai uşor să-i controlezi prin corupţie, prin intimidare, prin frică”, a arătat Cosmin Popa.

La eveniment, moderat de jurnalistul Marian Voicu, publicist şi realizator al emisiunii Breaking Fake News, au mai vorbit istoricul Adrian Cioroianu, profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti, Ion M. Ioniţă, redactor-şef Historia, coordonator „Corint Istorie”, Magda Grădinaru, senior editor spotmedia.ro, analistul politic Bedros Horasangian.