Record de vizitatori în prima zi de Bookfest: 20.000 de vizitatori

Directorul executiv al Asociaţiei Editorilor din România (AER), Mihai Mitrică, s-a declarat optimist în ceea ce priveşte prezenţa şi vânzările de la actuala ediţie post-pandemie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, dar a atras atenţia că, pe viitor, şcoala românească are misiunea de a „produce” noi cititori, atât de necesari evoluţiei pieţei de carte din ţara noastră.

„Cel puţin aşteptările pentru prima zi au fost depăşite. Am avut 20.000 de vizitatori miercuri, cea mai bună de Bookfest dintotdeauna, din câte îmi pot da seama, şi cred că asta a reprezentat un stimul pentru absolut toţi expozanţii. Ne-am dat seama că încă mai merită să lupţi pentru această piaţă de carte, atât cât a mai rămas din ea după pandemie, pentru că există încă oameni foarte dornici, şi mai ales copii – miercuri fiind şi Ziua Internaţională a Copilului -, oameni care vor să se întâlnească cu cartea, cu autorii şi traducătorii de carte, care pentru asta, de fapt, trăiesc, pentru întâlnirea cu cititorul, fie prin intermediul unui târg, fie prin librării şi distribuitorii de carte”, a afirmat Mitrică pentru AGERPRES.

El a arătat că oferta editurilor s-a schimbat după pandemie.

„În pandemie, e drept, s-au publicat mai puţine titluri noi, dar asta pentru că nu mai aveam posibilitatea să organizăm lansări cu public. Ceea ce s-a întâmplat la Bookfest a fost că toată lumea a încercat să recupereze, pe cât posibil, numărul de titluri care n-au putut fi publicate în 2020 şi 2021 şi să le aducă aici. Şi, ca şi cititor, eşti cât se poate de răsfăţat la Bookfest: sunt titluri noi, foarte multe titluri noi, mult mai multe decât poţi găsi pe rafturile unei librării, sunt multe lansări, sunt autori pe care, din păcate, nu i-am mai putut vedea doi ani de zile decât prin intermediul ecranelor şi sunt şi reduceri, în condiţiile în care inflaţia creşte, toate se scumpesc. Aici, noi ne bucurăm, totuşi, de nişte preţuri mai mici la cărţi, faţă de cele din librărie, în medie de la 30% la 70%”, a spus Mihai Mitrică.

Realizarea ediţiei post-pandemie a Bookfest nu a fost tocmai o întreprindere uşoară, a mărturisit directorul executiv al AER.

„A fost chiar greu, pentru că şi la noi, dar şi la partenerii noştri de la Romexpo, pandemia a avut costuri de resurse umane. A fost foarte dificil, logistic, să gestionăm, în condiţiile în care Romexpo a pierdut foarte mulţi angajaţi. Şi toate lucrurile care, până acum, se făceau în 24 de ore, acum se întind pe mai multe zile. Şi asta creează o aglomerare în programul de amenajare.

Mihai Mitrică a apreciat că pandemia a „lăsat în urmă” o serie de edituri, din estimările sale, „cam 10% dintre expozanţii prezenţi la Bookfest 2019 nu s-au mai prezentat anul acesta”. „Deşi, trebuie spus, la Bookfest 2022 avem 170 de standuri, mai multe decât cele 150 câte erau în 2019”, a adăugat reprezentantul AER.

Prezenţa institutelor culturale şi a ambasadelor în perimetrul Bookfest a fost „gândită cumva mai coerent”, standurile fiind aşezate în acelaşi loc, „astfel încât să poată face schimb de public, atunci când vin oameni interesaţi de acest tip de producţie literară”.

„Ei aduc la Bookfest cărţile care pot fi o uşă de deschis către cultura ţării respective. Institutul Cultural Român ne prezintă cărţile autorilor români pe care le-a susţinut să fie publicate în străinătate, la standul arab poate fi făcută o călătorie prin întregul Orient Mijlociu, evident, în câţiva metri pătraţi, dar cu multimedia şi cu poveştile pe care ei le-au pregătit acolo, poate fi prinsă ‘o felie’ din experienţa unei excursii în acele locuri. Nu mai vorbesc de standul Japoniei (ţară invitat de onoare la Bookfest 2022 – n.r.), unde imersiunea este deplină, chiar şi evenimentele contribuie la această reţetă”, a detaliat Mitrică.

El a precizat că Japonia ar fi trebuit să fie ţară invitat de onoare în anul pregătitor celui de-al 100-lea an de relaţii diplomatice româno-japoneze.

„Iată că ne vedem în anul de după cel de-al 100-lea an de relaţii diplomatice româno-japoneze şi, cum spunea Excelenţa Sa ambasadorul Japoniei, acesta e primul an din următorii ani de relaţii excelente între Japonia şi România”, a mai spus Mihai Mitrică.

Directorul executiv al AER a adus un omagiu „Măriei Sale cititorul”.

„Măria Sa cititorul merită o reverenţă, pentru că în România au mai rămas 1,3 milioane de oameni care se mai ‘lovesc’ de câte o carte – o spun, evident, în sens figurat – şi sistemul educaţional românesc, din câte vedem, nu ne furnizează material de înlocuire a acestor oameni şi nici de creştere. În pandemie, toată lumea a sperat că şi în România se va produce ceea ce s-a întâmplat în alte ţări, adică să crească măcar uşor numărul de cititori. În pandemie, în România, s-a întâmplat că a crescut încărcarea pe cititor. Cei care citeau au citit mai mult în România, dar nu au apărut cititori noi, că nu ai de unde. Şcoala românească produce cam 45% analfabeţi funcţionali la 15 ani. Aceşti oameni, când ajung la maturitate, devin non-cititori pentru că nu înţeleg plăcerea unui text, nefiind educaţi de profesorii de limba şi literatura română şi de alte cadre didactice cu care iau contact să deprindă gustul cititului, nu forţat, ci intrând în text, încetul cu încetul, şi acaparând textul potrivit propriilor puteri”, a susţinut reprezentantul AER.

Mihai Mitrică a informat că anul acesta, Ministerul Culturii a sprijinit Bookfest, inclusiv pentru ediţia de la Chişinău, programată între 31 august şi 4 septembrie.

„Suntem practic într-un pachet Bucureşti – Chişinău, ceea ce ne permite, după cum se vede, accesul gratuit al cititorilor, să nu creştem tarifele pentru expozanţi şi să oferim oamenilor o experienţă cât se poate de plăcută. E posibil să se poată şi mai mult, dar, până acum, noi atât am reuşit”, a mai arătat Mitrică.

În privinţa sprijinului pe care şi l-ar dori de la autorităţi, directorul executiv a afirmat că „e greu ca acestea să facă ceva ‘pe moment'”.

„Noi trebuie să începem să ne reconstruim ţara şi sistemul educaţional, pentru că din sistemul educaţional creşte şi piaţa de carte. Şi nu mă refer acum la creşterea aceea la care se gândeşte toată lumea – materialele auxiliare etc. Nu, mă refer la numărul de cititori pe care sistemul educaţional ar trebui să înceapă să îl producă şi pe care, apoi, piaţa de carte să se poată baza în momentul în care gândeşte producţia editorială pe mai mulţi ani. Or, noi, de ani de zile, rămânem într-un – cum să spun – ţarc foarte strâmt, foarte înghesuit, în care nu mai intră sânge proaspăt”, a evidenţiat Mitrică.

El a reiterat „reverenţa” în faţa cititorilor, afirmând că fără publicul cititor, multe dintre editurile prezente la Bookfest, chiar şi cele mari, „nu ar mai fi fost în stare să producă titluri noi, să plătească oameni, să încurajeze debuturi”.

„Iar asta nu e decât o reţetă către dezastru. Dacă nu ar fi fost cititorii, care să-şi fi asumat în pandemie misiunea asta de a se autoeduca şi de a sprijini, implicit, şi piaţa de carte, Bookfest ar fi fost un eveniment extrem de trist. Din fericire, e un eveniment vesel”, a încheiat directorul executiv al AER, Mihai Mitrică.