Președintele Comisiei SRI: Noile legi ale securității să reglementeze că niciun drept fundamental nu va fi sacrificat

Noile legi ale securităţii trebuie să reglementeze că niciun drept fundamental al persoanelor nu va fi sacrificat în numele securităţii naţionale, a afirmat preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, senatorul Ioan-Cristian Chirteş.

Mesajul, transmis cu prilejul Bilanţului SRI pentru anul 2021, a fost postat pe pagina de Facebook a comisiei parlamentare.

Potrivit acestuia, este „regretabil” modul în care a început dezbaterea în spaţiul public asupra proiectelor noilor legi ale securităţii.

„Din păcate, a fost parţial compromis din start un demers absolut necesar, acela de modernizare a cadrului legislativ în domeniul securităţii şi apărării naţionale. Acum, îi revine Parlamentului sarcina să restabilească echilibrul şi să readucă dezbaterea asupra esenţei acestor legi: cum apărăm România, fără ca niciun român să nu fie lezat în drepturile şi libertăţile individuale, dacă nu a făcut ceva care să ameninţe securitatea naţională. Noile legi trebuie să reglementeze clar că niciun drept fundamental al persoanelor nu va fi sacrificat în numele securităţii naţionale. Dimpotrivă! Va trebui să convingem că prin actualizarea legilor vom oferi cetăţenilor noi garanţii de protejare a drepturilor civile şi a demnităţii umane”, se arată în mesajul lui Ioan-Cristian Chirteş.

Potrivit acestuia, este necesar ca prin noile legi să fie consolidat şi controlul parlamentar al activităţii serviciilor de informaţii.

„Încrederea românilor va trebui câştigată prin puterea legii de a preveni abuzurile şi de a limita puterea celor care guvernează. Suntem într-un moment critic, în care consider că este necesar să depunem un efort comun pentru dezvoltarea culturii de securitate, la nivel individual, în cadrul companiilor şi a instituţiilor publice, inclusiv în rândul clasei politice. O cultură de securitate puternică, dublată de o mai bună comunicare cu societatea civilă şi creşterea transparenţei la nivelul instituţiilor responsabile cu realizarea securităţii naţionale, sunt premisele găsirii echilibrului necesar realizării apărării statului şi a cetăţenilor, într-o democraţie consolidată”, menţionează senatorul.

El adaugă că în anul 2021 „ştirile false, dezinformarea, atacurile cibernetice, infracţionalitatea cibernetică, terorismul online sau extremismul social” au fost provocările de pe agenda de lucru a SRI.

„2021 a fost anul vârfului de pandemie COVID-19 în ţara noastră, când sistemul medical şi-a arătat limitele, alimentând teama populaţiei şi erodând încrederea în instituţiile statului. Într-o societate vulnerabilizată de pandemie, în care, sub povara măsurilor de restricţie, oamenii s-au regrupat rapid în mediul online, în anul 2021 s-a confirmat intensificarea principalelor ameninţări de securitate anticipate de SRI la debutul crizei sanitare. Ştirile false, dezinformarea, atacurile cibernetice, infracţionalitatea cibernetică, terorismul online sau extremismul social sunt provocările care au stat pe agenda de lucru a SRI. Serviciul a trebuit să se adapteze rapid, să fie cu un pas înaintea tuturor ameninţărilor lumii digitale. Şi în 2021, România a fost lipsită de incidente majore în planul securităţii naţionale”, precizează sursa citată.

Senatorul apreciază că, din perspectiva nevoii de mai multă securitate, actualizarea legilor „nu mai suportă” amânare.

„Regândirea modului de lucru în SRI, în noua dinamică de securitate, nu este însă suficientă. Serviciul Român de Informaţii are nevoie de instrumente legale care să-i permită să acţioneze eficient. În democraţie, principalul instrument de lucru este legea. Din perspectiva nevoii de mai multă securitate, actualizarea legilor nu mai suportă amânare”, transmite Ioan-Cristian Chirteş.