Corporate Intelligence Agency: sub 1% dintre companiile din România înțeleg implicațiile fenomenului Fake News în business

Nivelul crescut al concurenței, interesele economice și politice ale statelor, rezultate în imixtiuni în politica altora și nevoia de câștiguri financiare sunt principalele motive pentru creșterea fenomenului de dezinformare. Companiile targetate, în lipsa unor protocoale de contracarare a campaniilor de Fake News, riscă pierderi financiare și reputaționale iremediabile, în multe dintre cazuri.

La nivel mondial, dezinformarea cauzează pierderi financiare de aproximativ 78 de miliarde de dolari anual, iar aproape 90% dintre investitori consideră fenomenul ca risc major, potrivit unui studiu realizat de firma de securitate cibernetică CHEQ din Israel și Universitatea din Baltimore.

Cu toate acestea, în România, conștientizarea acestui fenomen în rândul factorilor de decizie din companii este foarte redusă. În prezent, sub 1% dintre companiile din România iau în serios fenomenul Fake News și au implementate proceduri pe care să le urmeze în cazul în care sunt ținta unor astfel de campanii, potrivit unei analize a Corporate Intelligence Agency, companie de management al riscului dedicată mediului de afaceri.

„În prezent, este o epidemie de știri false care face tot mai multe victime. Astfel, dezinformarea s-a insinuat treptat și ca potențială strategie a mediului privat, care, în goana după profit sau consolidarea poziției pe piață,  utilizează acest instrument pentru afectarea reputației unor concurenți, influențarea valorii de piață a unor companii listate la bursă sau ca tactică de negociere în tranzacții, fuziuni sau preluări ostile”, spune Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency.

Astfel, dezinformarea este o componentă elitistă a mecanismului de înșelare a persoanelor și a intereselor companiilor care poate fi tratată în cadrul procesului de mitigare a riscului de fraudă.

În acest sens, conform unui studiu al Asociației pentru Prevenirea și Combaterea Fraudelor din România, realizat în anul 2021, în rândul companiilor din Romania, cu privire la conștientizarea riscului general de fraudă, doar 2 companii din 10 au declarat că folosesc serviciile unor specialiști pentru a redacta proceduri de prevenire a fraudelor, însă axându-se doar pe elemente de bază: cunoașterea partenerului de afaceri, efectuare plăti, cadouri primite de la terți etc.

Ce impact are fenomenul Fake News îndreptat asupra companiilor 

Campaniile de dezinformare au strategii bine definite, cu ținte și obiective de atins, utilizând mijloace de diseminare eficiente, care trimit mesaje de impact ce rămân impregnate în mentalul colectiv pentru o bună perioadă de timp. De asemenea, ”Fake News” a luat amploare și ca o consecință a evoluției tehnologiei, a multitudinii canalelor de comunicare sau de diseminare a unor informații (reale sau nu), precum și a tendinței unora de a consuma știri de o calitate din ce în ce mai slabă (junk news).

În SUA, o simplă campanie de intoxicare a publicului cu știri false despre produsele unui anumit brand a dus la scăderea acțiunilor companiei respective și a generat un scandal de presă, în momentul în care compania era pregătită pentru o fuziune.

Într-un caz similar, în Romania, în urmă cu câțiva ani, imaginea unei bănci a fost afectată după ce, pe piață, au apărut zvonuri potrivit cărora aceasta nu dispune de numerar, oamenii luând cu asalt bancomatele/ghișeele pentru a-și retrage sumele din conturile curente sau depozite.

Pe Bursa din SUA, o schemă simplă de „pump and dump” cu ajutorul Fake News a generat pierderi semnificative, dar și câștiguri pentru autorii unor știri false despre o companie listată.

În 2019, o bancă din Marea Britanie a suferit o scădere cu 11% a acțiunilor, din cauza viralizării unor mesaje pe platformele de comunicare WhatsApp și Twitter, mesaje false, referitoare la lichiditățile băncii și la alte probleme financiare.

De asemenea, având în vedere laxitatea pieței nereglementate crypto, o știre recentă, referitoare la o posibilă schemă „pump & dump” descrie acțiunea unui businessman influent din SUA, de promovare a uneia dintre monedele virtuale prin simple anunțuri referitoare la o potențială achiziție, neurmate de achiziția propriu-zisă. Această acțiune a generat o creștere valorică importantă a monedei respective, fiind urmată de o prăbușire în perioada imediat următoare.

Ce pot face companiile pentru a limita efectele unei campanii de Fake News

Acestea sunt doar câteva exemple care arată amploarea acestui fenomen și a consecințelor dezinformării. În acest context, potrivit specialiștilor Corporate Intelligence Agency, corporațiile ar trebui să-și identifice vulnerabilitățile, să evalueze care ar fi consecințele și care sunt punctele cel mai probabil să fie afectate prin răspândirea de informații false. Ulterior, după parcurgerea acestor etape, companiile au nevoie de o strategie de răspuns pentru a le face mai puțin vulnerabile la fenomen.

În funcție de domeniu, risc și expunere, este necesar să existe, la nivelul fiecărei corporații, un mecanism intern sau extern capabil să răspundă rapid acestui tip de amenințare, într-o perioadă de maxim o oră de la momentul în care atacul Fake News a avut loc, precum și să gestioneze comunicarea viitoare, în vederea minimizării riscurilor și expunerii pe subiectele în cauză. Implementarea unui plan real de reacție ce presupune o coordonare competentă și exemplară, este una dintre puținele variante câștigătoare.

Ghid de identificare a surselor de informații veridice

• Dacă o informație pare exagerată, nereală sau „e prea frumos să fie adevărată”, verificarea acesteia ar trebui să fie făcută încă din cel puțin 3 surse sau chiar să implice solicitarea unor puncte de vedere oficiale;

• De cele mai multe ori, canalele de comunicare oficiale ar trebui sa fie generatorul principal de informații, precum și sursa companiilor de informare. În acest sens, un model ar putea fi următorul: dacă nu dorim să cumpărăm produse contrafăcute, de ce am vrea să consumam știri „contrafăcute” de cineva pentru a-și atinge scopul?;

• Atunci când anumite informații nu pot fi verificate, este important să nu contribuim la răspândirea informației și să devenim, în mod involuntar, coautori sau complici ai dezinformării. Dacă informația provine dintr-o anumită țară/zonă, cunoscută pentru acest gen de știri, este evident că acea informație trebuie verificată suplimentar.

„Ignorarea fenomenului Fake News pentru motivul că nouă nu ni se poate întâmpla așa ceva este o atitudine la fel de păguboasă precum cea avută în fața fraudei din corporații. Fake News este tot o formă de fraudă, la adresa societății în care trăim, dar și a corporațiilor care se confruntă cu noi amenințări, asimetrice, specifice imersiei în digitalizare și a evoluției tehnologiei”, adaugă Gabriel Zgunea.