Update: Maia Sandu câștigă detașat primul tur al alegerilor din Republica Moldova

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, după numărarea a 99.58% din procesele verbale, fostul premier Maia Sandu a obținut 35.94%, din voturi iar președintele în funcție, Igor Dodon – 32.75%. Următoarele poziții sunt ocupate de primarul de Bălți, Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, cu 16.96%, și de Violeta Ivanov, din partea partidului Șor cu 6,65% . Rezultatul vine să contrazică toate sondajele de opinie din campanie, inclusiv cele două exit poll-uri făcute duminică. Participarea la vot a fost de  42,7%.

Principalii candidați și-au exprimat votul

Fostul primar al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, care candidează pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova din partea Blocului electoral „Unirea”, s-a pronunţat, duminică, în favoarea unirii Republicii Moldova cu România.

El a declarat, după ce şi-a exprimat dreptul de vot la Şcoala primară nr. 91 din Chişinău, că a votat „pentru unirea cu România şi împotriva confiscării Republicii Moldova de către cei de la Kremlin”, conform Agerpres.

Exclusiv

13:35, 03.11.2024 • POLITICĂ

Prezenţa la vot la turul doi al alegerilor prezidenţiale din R. Moldova, în timp real. Tinerii, cei mai absenţi votanţi

08:06, 28.10.2024 • Sănătate

Concurs controversat pentru un post la Spitalul de Copii „Sf. Maria” Iași: Acuzații de favoritism și lipsă de transparență

„Am votat pentru unirea cu România şi împotriva confiscării Republicii Moldova de către cei de la Kremlin prin manipulare, prin minciună, prin reţele de spionaj şi prin neparticiparea noastră la vot. Astăzi, de la 7.00 până la 9.00 seara, puterea aparţine cetăţenilor”, a afirmat Chirtoacă.

Candidatul Maia Sandu a declarat, după ce şi-a exprimat votul la Liceul Teoretic „Petru Rareş” din Chişinău, că a votat pentru ordine în ţară, pentru dreptate şi bunăstare, subliniind, totodată, că este nevoie ca alegătorii din Republica Moldova „să alunge corupţia şi incompetenţa de la Preşedinţie”.

„Eu am fost la vot. Am votat pentru ordine în ţară, pentru dreptate, pentru bunăstare, am votat pentru un stat care să lucreze pentru oameni, să ajute oamenii, am votat pentru un stat care să creeze oportunităţi de angajare, locuri de muncă bine plătite aici, acasă, pentru un stat care să îmbunătăţească condiţiile de viaţă în toate localităţile Republicii Moldova, dar pentru ca toate aceste lucruri să se întâmple e nevoie să alungăm corupţia şi incompetenţa de la Preşedinţie. Pentru asta ieşiţi la vot! Nu vă fie frică de ploaie!”, a afirmat candidatul PAS, conform Agerpres.

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care candidează duminică pentru un nou mandat, susţine că ţara pe care o reprezintă nu are nevoie „de destabilizare” şi că trebuie „să se ţină deoparte de haos”.

Dodon, care s-a înscris în competiţia electorală ca independent, dar care este susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a declarat, la ieşirea de la urne, că votul său a fost exprimat „pentru echilibru în relaţiile cu partenerii externi”.

„Am votat pentru o ţară, un stat, o Moldovă puternică, am votat pentru dezvoltare economică, am votat pentru păstrarea stabilităţii politice în Republica Moldova, am votat pentru echilibru în relaţiile cu prietenii, cu partenerii noştri externi. Eu sunt convins că marea majoritate a cetăţenilor ţin anume la acest lucru. Eu sunt ferm convins că Republica Moldova, mai mult ca niciodată, trebuie să se ţină deoparte de haos. Noi nu avem nevoie de destabilizare. La cele câteva sute de întrevederi pe care le-am avut pe parcursul ultimelor săptămâni, am observat că marea majoritate a cetăţenilor pledează pentru linişte, pentru pace. Eu am votat pentru relaţii bune între toate etniile din Republica Moldova”, a afirmat preşedintele Republicii Moldova.

În ce condiții se câștigă din primul tur

În cursa pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova sunt înregistrați opt candidați electorali. Pentru ca scrutinul să fie declarat valabil, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Este ales câștigător candidatul care a obținut mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate.

Dacă aceste condiții nu sunt întrunite din primul tur, peste două săptămâni se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. În acest caz, este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

Rezultatele alegerilor urmează a fi confirmate sau infirmate de către Curtea Constituțională.

Peste 3,2 milioane de moldoveni sunt așteptați la urne

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, pe listele electorale pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie sunt înscriși 3.287.140 de cetățeni cu drept de vot.

Din numărul total de alegători aproape 2,8 milioane sunt pe teritoriul Republicii Moldova, iar restul pe stânga Nistrului sau diaspora.

Cei mai mulți alegători sunt în Chișinău – 638 282, Găgăuzia – 130 891, municipiul Bălți – 102 773, raionul Orhei – 99 333, raionul Hâncești – 98 563 și Cahul – 98 402.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale din Republica Moldova

Pentru funcția de șef al statului poate candida orice cetățean cu drept de vot, care are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani și vorbește limba română.

La ultimele alegeri prezidențiale, organizate în 2016, câștigător a fost Igor Dodon după ce a ajuns în turul doi cu Maia Sandu. Politician pro-Moscova, Dodon a candidat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Principalul contracandidat a fost Maia Sandu, din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Dodon a câștigat cu 52% din sufragii.

Atunci, Dodon a fost susținut oligarhul Vlad Plahotniuc, fost lider PDM. De partea cealaltă, Maia Sandu a fost votată masiv de diaspora.

Potrivit deciziei CEC, în România vor fi deschise 13 secții de votare.

Cei opt candidați sunt următorii: Renato Usatîi (Partidul Nostru), Andrei Năstase (Platforma Dreptate și Adevăr), Tudor Deliu (Partidul Democrat Liberal din Moldova), Igor Dodon (candidat independent), Valieta Ivanov (Partidul „Șor”), Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate), Octavian Țîcu (Partidul Unității Naționale) și Dorin Chirtoacă (Blocul Electoral Unirea).

Profilul candidaților la alegerile din 1 noiembrie

Renato Usatîi (41 ani) este lider al opoziției populiste de stânga din Republica Moldova. În prezent ocupă funcția de primar al municipiului Bălți, în cel de-al doilea mandat. Renato Usatîi a făcut o serie de declarații controversate. Printre altele, el a afirmat că dacă va ajunge la putere va construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la frontiera dintre România și Republica Moldova și că va închide Ambasada SUA și va face în loc un club de karaoke.

Fondator și lider al Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase (45 ani) a participat la alegerile din 2016 pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, dar s-a retras în favoarea Maiei Sandu. A câștigat în 2018 alegerile pentru funcția de primar general al orașului Chișinău. Rezultatele alegerilor au fost însă, nevalidate. Andrei Năstase a devenit unul dintre liderii Mișcării de Rezistență ACUM.

Tudor Deliu (65 ani) este candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova la alegerile prezidențiale. A fost primul președinte al mișcării social-politice „Pentru Neam și Țară”, din 5 mai 2007 până în vara anului 2008, atunci când formațiunea a aderat la Partidul Liberal Democrat din Moldova. Ulterior, Tudor Deliu s-a regăsit pe listele electorale ale PLDM.

La 9 septembrie 2018, în cadrul Congresului al VII-lea al Partidului Liberal Democrat din Moldova, Tudor Deliu a fost ales noul președinte al formațiunii. A îndeplinit această funcție până la data de 16 august 2020 când a fost reales la conducerea formațiunii Vlad Filat. Tudor Deliu unul dintre cei trei candidați, pe lângă Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă, ce mizează pe alegătorii unioniști.

Violeta Ivanov (53 ani) a fost anunțată drept candidata Partidului ȘOR la funcția de președinte al Republicii Moldova.

Ivanov a avut funcții în Guvernul Republicii Moldova, fiind viceministru (21 noiembrie 2007 și 27 februarie 2008) și ministru al ecologiei și resurselor naturale.

Din decembrie 2014 până în decembrie 2015 a fost președintele fracțiunii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) în parlament. A demisionat și s-a alăturat doi ani mai târziu Partidului Democrat din Moldova. În mai 2020, Ivanov a părăsit și acest partid și s-a înscris în partidul ȘOR.

Igor Dodon, președintele în funcție, vrea un nou mandat

Actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon (45 ani), candidează pentru un nou mandat de șef al statului ca independent, dar susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

A ocupat funcția de prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova din 2008 până în 2009 și ministru al economiei și comerțului din 2006 până în 2009.

În anul 2009 a devenit deputat în Parlamentul Republicii Moldova, inițial ales pe listele PCRM. Un an mai târziu a părăsit fracțiunea PCRM din parlament.

La 18 decembrie 2011, la cel de-al 10-lea Congres al PSRM, Igor Dodon a fost ales președintele partidului.

Igor Dodon nu ascunde apartenența sa politică pro-rusă, denigrând etnicii moldoveni sau români care locuiesc în Republica Moldova pentru atitudini „unioniste”.

De asemenea a afirmat în repetate rânduri că Republica Moldova ar trebuie să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan în detrimentul Uniunii Europene.

În urmă cu opt ani, Dodon a invitat partidele să inițieze un referendum de schimbare a drapelului național al Republicii Moldova (tricolorul), cu un steag bicolor roșu-albastru.

Maia Sandu, a doua candidatură cu noroc?

Maia Sandu (48 ani) este președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). A deținut funcția de ministru al educației și promovează integrarea europeană a Republicii Moldova. La alegerile prezidențiale din 2016, a pierdut în fața lui Igor Dodon. Activitatea de opoziție și protestatară a evoluat în participarea la constituirea Mișcării de Rezistență ACUM.

Octavian Țîcu (48 ani) este candidatul la funcția de președinte al Republicii Moldova din partea Partidului Unității Naționale. Principalul scop al partidului din care face parte este unirea cu România. Conduce acest partid din 2019. În trecut, a fost membru al Partidului Popular European din Moldova. Este Deputat în Parlamentul Republicii Moldova din 9 martie 2019.

Dorin Chirtoacă (42 ani) este președinte al Partidului Liberal. A fost edilul municipiului Chișinău, în  trei mandate consecutiv. Ultimul mandat de 4 ani și l-a întrerupt la 16 februarie 2018, când a demisionat. Este susținător și promotor al ideii reunirii Republicii Moldova cu România.

La 25 mai 2017, primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, a fost arestat de ofițerii Centrului Național Anticorupție, fiind suspectat de trafic de influență în așa-numitul dosar al “parcărilor cu plată”, și ținut în arest la domiciliu. La 10 noiembrie 2017 a fost eliberat de sub arest, dar plasat în continuare sub control judiciar. La 28 iulie 2017, la cererea procurorului, Judecătoria Chișinău a adoptat decizia de suspendare din funcția de primar a lui Dorin Chirtoacă.

Sondajele dinaintea votului arată doi favoriți

Doar cinci procente îi despart pe principalii contracandidați la alegerile ce vor avea loc duminică, 1 noiembrie, în Republica Moldova. Conform ultimului sondaj, niciunul nu are șanse să câștige primul tur, așa că disputa se va tranșa abia peste alte două săptămâni.

Conform unui sondaj realizat de compania Date Inteligente, citat de Radio Europa Liberă Moldova, ar fi vorba de o diferență de cinci procente între actualul președinte, Igor Dodon, și fostul premier Maia Sandu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Restul contracandidaților se află la o distanță considerabilă.

Cei doi sunt identificați drept favoriți și de Barometrul Opiniei Publice, sondaj bianual ce apare în ultimii 22 de ani grație unui program al Institutului de Politici Publice de la Chișinău.