Revolta fermierilor olandezi, pas cu pas, către o nouă ordine mondială?

Mediatizarea excesivă a războiului din Ucraina a făcut ca atenția opiniei publice mondiale să fie distrasă de la scandalul scumpirilor carburanților, energiei electrice și a gazelor. Mai mult, timid, pe ici pe colo, a început să se vorbească despre secetă dar și de o criză alimentară.

Dar revolta fermierilor olandezi a demonstrat că lumea este într-o continuă schimbare. În plină criză energetică și alimentară, guvernul olandez condus de premierul Mark Rutte vrea să închidă o treime din fermele agricole și zootehnice din motive „pseudo-ecologice”.

La ora actuală, Olanda este al cincilea exportator de alimente din lume, după Statele Unite, Germania, Marea Britanie și China, așa că, dincolo de măsurile radicale, trebuie avute în vedere și alte efecte cum ar fi a ceea ce se cheamă „New Green Deal” european. Practic, comisarul european Frans Timmermans vrea să distrugă 10% din terenurile agricole din Europa, adăugând la CO2, isteria verde și mai nou azotul.

Astfel, oficialii de la Haga au anunțat recent că 30% dintre fermieri trebuie să-și abandoneze fermele. Cei afectați au opțiunea de a renunța voluntar la pământ și de a părăsi, sau de a accepta să nu se mai întoarcă la profesia lor; urmând a fi compensați. Cei care nu se conformează, vor fi expropriați de Stat.

Scopul de neînțeles al acestui demers fără fără precedent este, potrivit oficialilor europeni și olandezi, de a reduce emisiile de azot cu până la 95% până în 2030. Numai că anunțul a aruncat Olanda într-un haos fără precedent în ultimii zeci de ani. Timp de săptămâni, fermierii și țăranii furioși au blocat drumuri și au mărșăluit în fața clădirilor guvernamentale pentru a-și arăta nemulțumirea împotriva reglementărilor europene și a planurilor guvernamentale de a ruina agricultura, blocând chiar căile de acces către unele supermarketuri.

De asemenea, a fost anunțată și închiderea căilor de acces către Aeroportul Internațional de la Amsterdam. În urmă cu câteva zile, fermierii au spart o barieră de poliție cu tractoarele lor și au stropit casa ministrului mediului cu gunoi de grajd lichid. La ora actuală, aproximativ jumătate din populația olandeză susține protestele agrare, fapt pentru care zilele cabinetului Mark Rutte sunt numărate.

Dar, revolta fermierilor olandezi încheie o lună cu evenimente extrem de importante mai puțin mediatizate care ar trebui să dea de gândit lideri de state și de guverne. Tocmai în perioada când oficialii G20 pregăteau și se adunau pentru a discuta despre înlocuirea Consiliului de Securitate al ONU cu o nouă echipă mondială, a fost asasinat fostul prim-ministru japonez Shinzo Abe, iar premierul britanic Boris Johnson a demisionat.

Cam, în același timp, guvernele Estoniei, Irlandei, Israelului și cel din Sri Lanka au căzut. Dar, marele semn al schimbărilor a nivel mondial a fost distrugerea pe data de 6 iulie 2022 a monumentului masonic ”Georgia Guidestones”, fapt confirmat și de Biroul de Investigații din Georgia care a prezentat videoclipurile cu explozia și o mașină părăsind locul la scurt timp după explozie.

Tot, Biroul de Investigații din Georgia a mai raportat că „Nimeni nu a fost rănit. Din motive de siguranță, structura a fost complet demolată.” Construit în anii 1980, marele monument de granit a fost inscripționat cu mesaje, despre care unii cred, oferă instrucțiuni despre cum să reporniți societatea după o catastrofă.

Deasupra celor cinci plăci, care erau aliniate astronomic, se află o piatră de vârf. O tăbliță suplimentară de piatră, care a fost așezată în pământ la o mică distanță la vest de structură, care a oferit câteva note despre istoria și scopul pietrelor din Georgia. Structura este uneori denumită „Stonehenge-ul american”, iar cele 10 inscripții sunt scrise în opt limbi diferite: engleză, spaniolă, swahili, hindi, ebraică, arabă, chineză tradițională și rusă.

Oare să fie întâmplător că acest monument aflat la exact 666,78 mile distanță față de sediul ONU din New York a fost distrus în această perioadă când au explodat crizele politice, militare, energetice și alimentare, dar fără să se vorbească și despre o criză apei la nivel mondial?