Burduja: Aş vrea ca toţi românii să solicite investiţii în cercetare, pentru că este vârful de lance al economiei româneşti

Aş vrea ca toţi românii să solicite investiţii în cercetare aşa cum solicită investiţii în autostrăzi, în spitale, în şcoli, pentru că este vârful de lance al economiei româneşti, a declarat, joi, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja în videoconferinţa „Digitalizarea României”.

„În zona de cercetare, în primul rând, e o chestiune de percepţie. Eu aş vrea ca toţi românii să solicite investiţii în cercetare şi să le spun investiţii, nu cheltuieli cu cercetarea, aşa cum solicită investiţii în autostrăzi, în spitale, în şcoli, pentru că este vârful de lance al economiei româneşti. Dacă noi nu suntem în stare să generăm această inovare aici, în ţara noastră, pe termen lung vom rămâne întotdeauna dependenţi de importul de tehnologie, ne vom pierde creierele în favoarea altor state, altor companii mari, globale şi deci nu vom avea o economie dezvoltată pe termen lung. Şi atunci, aceasta a fost abordarea mea şi în cadrul Guvernului, şi în raport cu Ministerul Finanţelor şi în procesul de rectificare bugetară. Deşi România şi alte state au presiuni sociale, economice, tot mai mari, criza energiei, poate o criză alimentară, criza de securitate naţională şi aşa mai departe, noi nu trebuie să pierdem din vedere importanţa cercetării”, a transmis Sebastian Burduja.

El a precizat că în prezent suntem într-un moment critic în care începem un nou ciclu, iar prin Strategia naţională pentru cercetare, inovare şi specializare inteligentă, adoptată săptămâna trecută în Guvern, meritocraţia şi excelenţa ar trebui să fie principiul de bază.

„Am adoptat-o (strategia n.r.) săptămâna trecută în Guvern, prin decizia premierului. Urmează planul naţional aferent, cel care operaţionalizează această strategie, prin toate instrumentele de finanţare din fonduri de la bugetul de stat, programul nucleu, de asemenea fonduri structurale. Şi principiul este simplu, dacă ar fi să mă rezum la unul singur, şi anume: meritocraţia, excelenţa. Măcar în cercetare-inovare noi trebuie ca ţară să fim capabili să spunem că este mai bine să îi premiem pe cei care cu adevărat merită, decât să dăm tuturor, într-un stil din acesta egalitarist, aceleaşi resurse, indiferent de performanţe. Cam acesta a fost sistemul până acum: să nu supărăm pe nimeni, dar nici să nu facem mare lucru”, a adăugat oficialul de la Cercetare, Inovare şi Digitalizare.

15:59, 20.11.2024 • Energie

Sebastian Burduja: „Va crește cererea de energie, iar iarna ce urmează e dificilă pentru toți”

13:03, 15.11.2024 • Energie

Un moment mult așteptat de energia românească: a fost semnat contractul pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă

Pornind de la locul în care se situează România pe această hartă a digitalizării (locul 27 în UE), el a fost întrebat dacă România nu poate învăţa de la parteneri din alte ţări care au făcut deja anumite lucruri în aceste domeniu, Republica Moldova fiind de altfel un exemplu, o ţară care se află „la ani-lumină de ceea ce noi avem” în acest domeniu.

„În prima lună de mandat, prima vizită externă bilaterală eu am făcut-o la Chişinău, şi unii au spus: cum să învăţăm noi de la un stat care nu e în Uniunea Europeană, de la un stat mic (…), dar care este la ani-lumină de ceea ce noi avem şi chiar la ani-lumină de ceea ce state occidentale avansate au din punct de vedere economic. Deci, fraţii noştri de peste Prut, dincolo de legăturile de tradiţie, de cultură, de limbă, au exemple de bune practici şi au reuşit de fapt transformarea digitală a ţării printr-un program Banca Mondială şi printr-o mână de oameni foarte competenţi, începând cu Iurie Ţurcanu, vicepremierul Republicii Moldova. Am operaţionalizat un memorandum între cele două guverne la nivelul transformării digitale şi practic vom putea beneficia de soluţiile pe care fraţii noştri le-au dezvoltat în Republica Moldova şi la noi în ţară. Este, dacă vreţi, o scurtătură pe drumul transformării digitale. Lor le-a luat cam 10 ani de zile prin această metodă, noi sperăm să scurtăm drumul României, pentru că sunt foarte conştient, sunt pe deplin conştient că românii nu mai au răbdare şi vor să vadă aceste rezultate. Vor să se încheie odată cu birocraţia, cu dosarul cu şină, cu toate aceste lucruri şi cred că acest parteneriat cu Republica Moldova este şansa noastră să accelerăm”, a explicat Burduja.

Întrebat când se va publica ghidul pentru digitalizarea IMM-urilor, unde există o sumă disponibilă de 350 de milioane de euro, şi care era anunţat pentru final de iunie, Burduja a răspuns că se va publica în toamna acestui an, „cel mai târziu octombrie” .

„Este un dialog între minister şi MIPE, Comisia Europeană, Consiliul Concurenţei, au considerat că există anumite elemente de ajutor de stat. Noi am avut o altă opinie, dar până la urmă asta este, trebuie să respectăm cine spun şi ce alte instituţii. Foarte direct, în toamna aceasta, septembrie cel mai târziu octombrie. Noi vrem să accelerăm şi să avem acest instrument cât mai rapid disponibil pentru digitalizarea IMM-urilor româneşti, pentru că este sângele economiei şi de acolo trebuie să pornim”, a concluzionat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în videoconferinţa „Digitalizarea României”, organizată de ziarul Bursa.