PS Timotei Prahoveanul: Credincioşi de alte religii şi foarte mulţi musulmani se roagă la Biserica Maicii Domnului

Credincioşi de alte religii şi foarte mulţi musulmani cer ajutor Sfintei Fecioare în Biserica din Grădina Ghetsimani, le-a spus, luni, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul, credincioşilor prezenţi la Sfânta Liturghie din ziua Praznicului Adormirii Maicii Domnului.

„Foarte mulţi români, stabiliţi în Cetatea Ierusalimului, dar şi pelerini, duc adeseori, asemenea fecioarelor înţelepte, untdelemn, ulei, pentru a întreţinerea arderea măcar a unora dintre aceste nenumărate candele din biserica de la Ghetsimani. Iar după calendarul neîndreptat, în ziua de 28 august, una dintre cele mai mari procesiuni ale Cetăţii Ierusalimului este făcută de la Metocul Ghetsimani, aflat chiar lângă Biserica Sfintei Învieri, până la Mormântul Maicii Domnului. Ceea ce m-a impresionat a fost faptul că atunci am văzut la fel de mulţi credincioşi din alte religii, alături de credincioşii ortodocşi. Întrucât credincioşii ortodocşi sunt destul de puţini la Ierusalim, mai ales maicile, mai ales părinţii, monahi de acolo, lor li se adaugă foarte mulţi musulmani care vin şi cer ajutor Maicii Domnului, mai ales ajutor pentru femeile care nu pot naşte şi care vin şi o roagă pe Maica lui Dumnezeu să le ajute să aibă şi ele prunci”, a spus Timotei Prahoveanul în predica rostită la Catedrala Patriarhală.

Episcopul a arătat că Mormântul Maicii Domnului, aflat dincolo de Pârâul Cedrilor, foarte aproape de locul unde Mântuitorul Hristos, împreună cu ucenicii săi, a mers înainte de a fi prins şi osândit la moarte, este unul dintre locurile cele mai îndrăgite de pelerinaj din Ţara sfântă.

„După mormântul izvorâtor de viaţă al Mântuitorului Hristos, acolo unde a fost aşezat Domnul după răstignirea Sa, Mormântul Maicii Domnului este permanent cercetat. Iar în Biserica Maicii Domnului, pe ruinele bisericii construite acolo de împărăteasa Elena, prima biserică dărâmată de perşi după cucerirea Ierusalimului şi refăcută apoi de mai multe ori, prima dată de vestitul stareţ al Sfântului Mormânt, Modest, şi apoi de cruciaţi, refăcută în mai multe perioade, biserica aceasta are înăuntrul ei mulţime de candele, sute, sau poate mii de candele, mai mari şi mai mici, care arată dorinţa de a o cinsti cum se cuvine pe Maica lui Dumnezeu”, a relatat PS Timotei.

El a afirmat că Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este întâmpinată de foarte mulţi credincioşi printr-un post special, dar şi printr-o căutare deosebită a unor locaşuri care o au drept protectoare.

„Aşa vom înţelege călătoria unor credincioşi din Transilvania, dar şi din alte locuri, care parcurg distanţe apreciabile de peste 100 de kilometri pe jos, călătorind două, trei, sau mai multe zile, cu popasuri în casele unor creştini care îi primesc cu bucurie pe fraţii lor veniţi în pelerinaj şi bucurându-se de frumuseţea cântărilor şi a comuniunii”, a spus episcopul.

Episcopul vicar s-a rugat pentru ca Maica Domnului să-i ocrotească pe credincioşi.

„Ne rugăm ca milostivirea ei cea fără margini să se aşeze peste întreaga Biserică, peste noi, peste cei care o cinstesc, peste cei care străbat pe jos distanţe mari, zeci sau sute de kilometri, pe cei care păstrează tradiţia, pe cei care pun copiilor lor numele Sfintei Fecioare şi se feresc de nume străine atât de tradiţia creştină, cât şi de istoria acestui pământ. Ne rugăm ca Maica Domnului să-i ocrotească pe slujitori, pe cei care o cinstesc mereu, pe cei care îi adresează rugăciuni, pe cei care îşi pun nădejdea în ajutorul ei fără de margini”, a încheiat episcopul.

Credincioşii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici sărbătoresc luni Praznicul Adormirii Maicii Domnului.

Potrivit tradiţiei Bisericii, Maica Domnului a trăit mai mulţi ani după înălţarea la cer a Fiului său şi a Domnului nostru Iisus Hristos. Cu trei zile înainte de moarte, ea a fost înştiinţată de Sfântul Arhanghel Gavriil că va trece din lumea aceasta la viaţa veşnică.

Deşi Apostolii erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la toate neamurile, au fost prezenţi la eveniment, aduşi prin puterea lui Dumnezeu, Sfânta Fecioară înştiinţându-i asupra a ceea ce avea să se petreacă.

După ce şi-a luat rămas bun de la toţi cei de faţă – notează Sfântul Ioan Damaschin – a urmat momentul în care Domnul Însuşi S-a coborât spre a primi în mâinile Sale sufletul ei cel sfânt (moment ce cunoaşte o bogată reprezentare iconografică în Biserica Ortodoxă). Atunci, ea a rostit: „Fiule, în mâinile Tale îmi dau duhul meu”. Acestea zicând, şi-a dat duhul, ca şi când ar fi căzut în somn. Era o adormire, nu o moarte, adică fără durerile morţii, de unde şi denumirea sărbătorii.

Apostolii au luat apoi patul mortuar cu trupul Maicii Domnului, purtându-l spre mormânt. Tradiţia mai notează că mulţime mare de oameni se adunase acolo, uimită de chipul adormirii ei şi de venirea apostolilor. Cortegiul s-a îndreptat spre Ghetsimani unde Sfânta Fecioară a dorit să fie înmormântată.

Adormirea Maicii Domnului şi ridicarea cu trupul la cer reprezintă ultima taină din lucrarea mântuirii oamenilor. După Învierea lui Hristos, Înălţarea Sa la ceruri şi Pogorârea Duhului Sfânt, Adormirea Maicii Domnului încheie lucrarea mântuirii săvârşită de Mântuitorul Iisus Hristos.