Este Europa pregătită pentru un nou val migrator?

Din cauza problemei influxului de refugiaţi, 21 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat la 22 iunie un mecanism de solidaritate voluntară care trebuie să uşureze presiunea migranţilor asupra ţărilor sudice, aşa cum este Italia, conform unui material publicat pe portalul europeannewsroom.com.

În total, 155.090 de migranţi au intrat în UE din ianuarie până în iulie, conform Agenţiei europene pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (Frontex). Numărul migranţilor care au ajuns în UE a crescut cu 86% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Refugiaţii ucraineni care pătrund pe teritoriul Uniunii pentru a scăpa de război nu sunt incluşi în aceste calcule.

Ani la rând, abordarea europeană privind politicile de azil a fost să lase statele membre să-şi urmeze propriile politici. În acest context, Bruxelles-ul consideră că este un succes faptul că majoritatea statelor UE au agreat mecanismul de solidaritate în iunie. Acest mecanism le permite altor membri UE să preia din refugiaţii care ajung în Italia, Spania, Malta, Grecia şi Cipru sau să ajute cu fonduri sau alte servicii. Treisprezece state au anunţat că doresc să preia din fluxul de refugiaţi. Ele şi-au luat angajamentul pentru un total de peste 8.000 de persoane. Germania preia aproape jumătate (3.500), iar primii refugiaţi vor fi relocaţi din Italia în august. În schimbul acestui ajutor, statele sudice au primit noi sarcini privind identificarea celor care caută protecţie. În viitor, va fi posibilă deportarea imediată a refugiaţilor pentru care nu există perspectiva de a primi azil.

Deocamdată însă, la nivelul UE nu au fost făcute progrese în ceea ce priveşte salvarea migranţilor de pe mare. Ruta migratorie peste Marea Mediterană dinspre Africa de Nord spre Europa de Sud a fost folosită de peste 42.500 de migranţi între ianuarie şi iulie 2022, o creştere cu 44% prin comparaţie cu primele şapte luni ale anului trecut.

19:02, 18.11.2024 • ACTUALITATE

Europa, luată în vizor de Rusia: amenințările și planurile lui Putin

21:16, 14.11.2024 • Turism

Cele mai bune opt stațiuni de schi la preț redus din Europa în această iarnă

Coastele mediteraneene ale Spaniei, inclusiv ţărmurile insulelor Majorca (Marea Mediterană) şi Canare (Oceanul Atlantic), au fost deseori destinaţii ale micilor ambarcaţiuni cu care refugiaţi din Africa porneau pe drumul spre visul lor european. Premierul spaniol Pedro Sánchez a declarat la 16 august că se înregistrează „o tendinţă descrescătoare” în ceea ce priveşte sosirea migranţilor în Spania prin comparaţie cu anul trecut. Un lucru care „trebuie sărbătorit” şi pe care îl pune pe seama faptului că „lucrăm bine” cu ţările de tranzit.

Ruta migratorie prin Balcanii Occidentali continuă să fie „cea mai activă”, cu peste 14.866 de treceri ilegale ale frontierelor, „de aproape trei ori mai multe” decât cele înregistrate în luna iulie a anului trecut. Pe această rută migrează în special refugiaţi din Siria, Afganistan şi Turcia. La graniţa estică a UE, în Estonia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi România, plus Norvegia, numărul trecerilor ilegale a scăzut cu 32% faţă de anul trecut, înregistrându-se 2.923 astfel de incidente de la începutul lui 2022. Principalele naţionalităţi care migrează pe această rută sunt ucraineană, irakiană şi belarusă. Între timp, prin comparaţie cu perioada dintre ianuarie şi iulie 2021, traversările Canalului Mânecii dintre Europa şi Marea Britanie au crescut cu 55%, ajungând la 28.000 de cazuri detectate, conform Frontex.

Între timp, Letonia şi-a extins starea de urgenţă la frontiera cu Belarus până la 10 noiembrie. Această decizie a fost luată de guvernul de la Riga la 16 august. Starea de urgenţă se afla în efect de deja aproape un an. Ea a fost declarată în august 2021 pentru că mii de migranţi încercau să treacă frontierele externe ale UE către Polonia şi ţările baltice. UE l-a acuzat pe preşedintele belarus Alexandr Lukaşenko că ar fi organizat în mod deliberat comasarea de migranţi din zone de criză la frontiera Uniunii.

Prin extinderea stării de urgenţă, poliţia de frontieră letonă îşi păstrează autorizaţia de a trimite înapoi migranţii care pătrund ilegal în ţară dinspre Belarus. Conform Ministerului de Interne de la Riga, recent, numărul trecerilor ilegale ale frontierei a scăzut. Un alt factor important pentru extinderea acestei stări de urgenţă este războiul dintre Rusia şi Ucraina. Letonia are graniţă cu Rusia şi cu aliatul acesteia, Belarus. Conform datelor oficiale, aproape 6.800 de tentative de trecere ilegală a frontierei letone au fost stopate de la introducerea stării de urgenţă.

Conform Frontex, 7,7 milioane de cetăţeni ucraineni au intrat pe teritoriul UE de la începutul ostilităţilor, în luna februarie. Însă, conform Comisiei Europene, influxul de refugiaţi ucraineni în UE este în prezent relativ constant.

Peste 700.000 de ucraineni au pătruns în Slovacia, conform datelor furnizate de Ministerul de Interne de la Bratislava şi publicate de agenţia de presă TASR la 15 august. În ultima perioadă, fluxul la frontieră a fost între 3.000 şi 4.000 de refugiaţi ucraineni pe zi. Raportat la propria sa populaţie, de doar 5,5 milioane de locuitori, Slovacia este ţara UE care a preluat cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni, cel puţin temporar. În aceeaşi perioadă, 3,7 milioane de ucraineni au intrat în Polonia, stat cu o populaţie de aproape 38 de milioane de locuitori.

În prezent, numărul persoanelor care intră în UE este aproape egal cu cel al persoanelor care intră în Ucraina dinspre UE, conform declaraţiilor comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. În fiecare zi, între 35.000 şi 40.000 de persoane călătoresc din UE în Ucraina. În acelaşi timp, comisarul Johansson a subliniat că acesta nu este numărul celor care se întorc definitiv.

În ultimele săptămâni, numărul persoanelor care au revenit în Ucraina din Slovacia şi Polonia l-a depăşit pe al celor care au intrat în aceste ţări. „În acest moment nu remarcăm un aflux mare de persoane. Din acest motiv ne concentrăm pe sprijinirea celor care doresc să se întoarcă”, a mai precizat comisarul Johansson, îndemnând totuşi la prudenţă având în vedere desfăşurarea ostilităţilor pe frontul din Ucraina. Dacă situaţia se înrăutăţeşte, oamenii sunt oricând bineveniţi în UE, a mai asigurat oficialul european.