Mai urmăresc românii războiul din Ucraina la televizor? Graficele care spun totul
Șase din zece români sunt încă interesați de evenimentele din țara vecină și le urmăresc. Procentul este în scădere față de perioada de început a războiului: cu aproape 20% față de luna martie și cu 12% față de luna februarie, potrivit unui sondaj realizat de IRES.
Românii care urmăresc evenimentele din Ucraina se informează de mai multe ori pe zi 28% dintre ei, cel mult o dată pe zi – 33%, de 2-3 ori pe săptămână – 24%, o dată pe săptămână – 12% sau mai rar.
Televiziunea rămâne sursa principală de informare; posturile românești, inclusiv variantele lor online, sunt menționate de peste 80% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina, iar 10% menționează posturile de televiziune străine. Rețelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 27% dintre respondenți.
Dincolo de mijloacele de informare în masă, românii au internalizat subiectul războiului din Ucraina, acesta devenind parte a vieții cotidiene, iar acest fapt este demonstrat de faptul că unul din cinci români (21%) se informează despre războiul din Ucraina din discuțiile cu prietenii, iar 18% din cele cu familia, mai arată sondajul IRES.
Nu mai e ca la început
Unul din patru români spune că nu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina.
Printre altele, sondajul mai relevă că față de perioada de început a războiului, teama ca acest conflict să se extindă și în țara noastră scade ușor. Dacă în luna februarie, 70% dintre participanții la sondajul IRES spuneau că le este teamă că România este în pericol să fie invadată, în august 61% mai împărtășesc această temere. Dintre aceștia, aproape un sfert (23%) cred că acest lucru se va și întâmpla.
Studiu a implicat 1.155 indivizi de 18 ani și peste, tipul eșantionului fiind simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România. Eroare maximă tolerată a studiului: de ± 2,9%. Perioada realizării anchetei: 17 – 23 august 2022.
Sondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat. Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)